CNAS precizează că sumele din raportul Curţii de Conturi referitor la unele programe naţionale de sănătate nu sunt definitive, ci estimate şi vor face obiectul unor controale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru a se determina dacă aceste estimări sunt reale.

Totodată, menţionează că a contestat unele din concluziile raportului, în cadrul procedurii de audit, deoarece unele din recomandările Curţii de Conturi sunt inaplicabile practic.

În privinţa sumelor plătite de pacienţi pentru unele medicamente din programul naţional de diabet, CNAS precizează că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, compensarea de 100% se aplica la echivalentul terapeutic cel mai ieftin, fiind la alegerea asiguratului daca optează pentru acest medicament sau pentru un alt medicament cu aceleaşi substanţe active, dar mai scump, caz în care diferenţa de preţ este suportată de asigurat din surse proprii.

În ceea ce priveşte eliberarea de prescripţii medicale pentru persoanele decedate, raportul Curţii de Conturi vizează perioada anilor 2012 – 2014, când încă nu se introdusese cardul naţional de sănătate. În prezent, posibilitatea emiterii unor asemenea prescripţii a fost diminuată considerabil, deoarece la scurt timp după raportarea decesului titularului către serviciile de evidenţă a persoanelor cardul devine inactiv. Potrivit CNAS, există două situaţii distincte de prescriere şi eliberare de reţete pentru persoanele decedate: prescrierea şi eliberarea după data decesului pacientului, care constituie o neregulă, dar şi prescrierea şi eliberarea de reţete înaintea datei decesului beneficiarului, pentru o perioadă de timp care se întinde şi după data decesului, caz în care nu se poate vorbi despre o neregulă sau o intenţie de fraudare.

În privinţa diferenţei dintre numărul pacienţilor beneficiari de dializă şi cel înscris în Registrul Renal Roman, aceasta apare deoarece există în unele cazuri un decalaj de ordinul săptămânilor între momentul începerii tratamentului şi înscrierea în registru. Insuficienţa renală cronica este o afecţiune gravă, cu risc vital imediat, care nu poate fi tratată în funcţie de îndeplinirea unor formalităţi birocratice.

„Chiar dacă sumele din raport par mari, acestea nu reprezintă decât 0,4% din totalul fondurilor de 2,24 miliarde lei utilizate pentru programul naţional de diabet în perioada celor trei ani auditaţi. La suma respectivă s-a ajuns prin evaluarea datelor din sistemul informatic, iar Curtea de Conturi a stabilit ca această sumă sa facă obiectul unor controale. În mod uzual, controalele în teren arată că sumele estimate iniţial sunt mai mari decât cele efective. Acolo unde vom constata în mod cert nereguli, vom imputa celor responsabili sumele respective, cu tot cu penalităţile prevăzute de lege”, a declarat Radu Ţibichi, preşedinte interimar al CNAS.

Sursa