Rambursările de cheltuieli făcute pe perioada spitalizării, plata medicamentelor şi câteodată a materialelor sanitare din buzunarul pacienţilor sau chiar achitarea integrală a unor investigaţii necesare tratamentului prescris de medicii din spitale sunt câteva dintre problemele punctuale ale sistemului.

„De regulă medicii sau asistentele scriu numele medicamentelor pe o hârtie, se şi feresc să le prescrie reţete. Oamenii se duc şi le cumpără, în loc să le fie date de spital. Fie spitalul nu are medicamente, fie sistemul este de vină. Nu se asigură o tarifare corectă, iar spitalul nu acoperă costurile“, explică Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu.

Acesta a mai spus că o altă neregularitate este faptul că pacienţii sunt trimişi deseori la centre medicale private pentru a-şi face investigaţiile necesare sau optează ei pentru asta, unde în loc să le fie decontate, se plătesc tarifele integrale.

Cine are bani, ajunge primul pe masa de operaţie

Barbu mai vorbeşte despre o prioritizare a operaţiilor. Din cauza infrastructurii sau chiar a unor medici, pacienţii intră în sala de operaţie nu neapărat după nevoia medicală, ci după cât plăteşte fiecare. O altă proritizare ţine de modul în care medicii care folosesc aceeaşi sală de operaţie îşi împart orele la care lucrează. „Există şi situaţii în care, din cauza fondurilor insuficiente, managerii de spitale optează pentru operaţiile mai ieftine. Preferă să facă 10 operaţii de 1.000 de lei, decât una de 10.000 de lei“, a adăugat preşedintele asociaţiei. Barbu crede că problema nu constă numai în banii alocaţi, ci mai ales în modul în care se calculează nevoia pacienţilor şi costurile pentru tratarea lor.

Şpaga şi asumarea pacientului

Sistemul integral prin care aproape orice pas costă pacientul ce ajunge într-un spital, cu toate că sistemul sanitar din România este asigurat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pare a fi o ecuaţie cu prea multe cunoscute pentru a fi vreodată rezolvată. Iar unul dintre motivele enunţate de reprezentanţii ascociaţiilor este tocmai lipsa de curaj a pacienţilor de a denunţa oficial aceste situaţii în care s-a dat şpagă. „Oamenii vin uneori la noi şi ne spun de diverse situaţii de şpagă, dar foarte puţini sunt dispuşi să-şi asume cu adevărat, oficial acest lucru. Oamenii nu au curajul să o facă“, conchide Barbu.

1.000 de lei pentru o consultaţie. 3.000 de euro pentru operaţie

În ceea ce priveşte cifrele vehiculate în spitalele din Capitală, şpaga pleacă de la 10 lei cât se oferă asistentelor care au grijă de schimbarea pansamentelor, zilnic, şi poate ajunge la sume uriaşe. Există pacienţi care spun că au oferit şi 1.000 de lei pentru o singură consultaţie la unul dintre medicii de renume din Bucureşti.

Problema rămâne, însă, aceeaşi: pacienţii se feresc  să-şi asume public faptul că au dat şpagă, dar sunt dispuşi să spună care sunt sumele vehiculate cât timp vor rămâne în anonimat.

Comisioane pentru „proteza mai bună“

Potrivit surselor adevarul.ro, o altă problemă din spitalele bucureştene constă în materialele de operaţie de genul: proteze de şold, peace-make-re, stenturi, plase pentru hernii abdominale, cristaline pentru operaţia de cataractă (la ochi), proteze pentru membre amputate (mâini, picioare).

„I se spune bolnavului că poate opta între cele plătite - total sau în mare parte - de Casa de Asigurari de Sănătate, dar că acelea sunt foarte proaste şi că se deteriorează rapid şi, deci, pacienţii vor veni în scurt timp să le înlocuiască. Apoi li se propune pacienţilor altele «foarte bune», dar care costă de la trei până la de şase sau chiar şapte ori mai mult şi care nu sunt decontate mai deloc. Aici este vorba de comisioane, iar pacientul ştim clar pentru ce va opta“, a declarat un medic internist pentru adevarul.ro, sub protecţia anonimatului.

Chiar dacă sunt foarte puţini care îşi asumă public neregularităţile înfăptuite de medici, există totuşi şi cazuri de malpraxis anunţate. Din păcate însă, prea puţine sunt luate în seamă şi cu atât mai mult rezolvate.

Peste 180 de cazuri de malpraxis, în 2012

adevarul.ro redă mai jos câteva cazuri anunţate la Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, exact aşa cum au fost ele anunţate. Menţionăm că, potrivit raportului Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegilor Medicilor, pe parcursul anului 2012, Comisia a soluţionat un număr de 136 de cauze, în acest moment aflându-se pe rol alte 45 de cauze. De asemenea, 157 cauze nu au fost sancţionate, şase medici au primit mustrare, opt avertisment, trei vot de blam (o sancţiune prin care o colectivitate organizată îşi arată dezaprobarea faţă de o faptă nedemnă a unui membru al ei) şi unul amendă de 1.000 de lei. Totodată, şase medici au primit interdicţia de a practica medicina, din care patru pe un an şi doi pe trei luni.

Mai jos vă prezentăm trei cazuri de derapaje ale sistemului medical românesc, semnalate asociaţiilor de pacienţi

Fără bilet de externare şi fără antibiotice

O victimă a sistemului sanitar românesc este soţia lui Viorel P., care, în data de 10 mai 2013, a fost internată la Spitalul Fundeni din Bucureşti, la secţia de Hematologie 1, fiind suspectă de leucemie.

Aici, femeia a fost tratată de medicul Mariana Vasilică care i-a administrat, în primă fază, cortizon, însă apoi i-a micşorat brusc doza, provocându-i  o nouă scădere a hemoglobinei, procedură pe care Viorel o consideră ca fiind experimentală. Mai mult, omul povesteşte că a cumpărat anitbioticul prescris în tratament de la o farmacie din afara spitalului.

În jurul datei de 15 iulie, pacienta a fost trimisă acasă fără bilet de externare, cu promisiunea că va fi contactată. După aproximativ trei săptămâni, a fost sunată de o pacientă din salonul în care fusese cazată, care îi transmitea un mesaj din partea medicului Vasilică, după care nu a mai primit niciun semn.  Cei doi soţi au încercat să ceară şi părerea altui hematolog, însă s-au lovit de refuzul specialiştilor de „a se băga“ peste alţi medici.

De asemenea, în ziua de 2 august, ei au depus o cerere la registratura spitalului (15537/02.08.2013) prin care cereau eliberarea unor copii ale analizelor efectuate, ale medicaţiei administrate şi a formelor de externare, însă cererea „s-a pierdut“. Ca urmare, soţia lui Viorel şi-a pierdut locul de muncă, neputându-şi motiva absenţa.

Furt de pacienţi de pe listele medicilor de familie

Liana M., din Constanţa, semnalează un caz de furt de pacienţi de pe listele medicilor de familie. În data de 15 noiembrie, soţul ei a avut nevoie de o adeverinţă de la medicul de familie, la serviciile căruia nu mai apelase de câţiva ani. După o minimă consultaţie, medicul a constatat că pacientul lipseşte din baza de date încă din anul 2006, deşi nu solicitase niciodată transferarea la alt medic de familie.

Cadrul medical i-a explicat omului că „furtul de pacienţi“ de pe listele unor medici pentru a fi introduşi pe ale altora este o practică frecventă. „Pentru cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate un CNP este doar un număr pe o listă, însă în spatele acelui CNP stă un om căruia i s-au încălcat drepturile“, spune revoltată Liana.

Operaţia care a dus la alte opt intervenţii chirugicale

Gheorghe P., în vârstă de 56 de ani, a fost internat pe data de 2 iunie 2013 în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, la secţia de Chirurgie Plastică, pentru o fractură la rotulă. Astăzi, el este în situaţia de a se opera pentru a noua oară la picior, ca urmare a neglijenţei medicilor.

Medicul care l-a tratat, Marius Ciurea, a efectuat un transplant de piele fără a verifica şi sesiza existenţa unei infecţii, care, ulterior, i-a provocat pacientului febră de 40 de grade. De-a lungul celor patru luni, starea de sănătate a lui Gheorghe P. s-a înrăutăţit constant.

Modernizarea spitalelor, la mâna administraţiilor locale

În acest timp, o bună parte dintre unităţile sanitare din stat din Bucureşti pare a fi totuşi într-o perioadă prosperă în care fie tocmai se termină o etapă de reabilitare, fie începe una nouă. Se vorbeşte despre sponsorizări, tehnologii noi sau chiar despre saloane cu co-plată echipate cu frigider şi aer condiţionat.

Managerul sanitar al Spitalului Judeţean Ilfov, medicul Dan Blendea, a explicat, într-un interviu acordat adevarul.ro, că modul în care se împart banii colectaţi din taxe şi impozite nu este echitabil şi uneori vine în dezavantajul spitalelor care vor să se dezvolte.

În ceea ce priveşte Spitalul la care acum lucrează, Blendea spune că a fost într-o continuă ascensiune.

În 2003, judeţul Ilfov nu a avut un spital şi atunci Consiliul Judeţean şi toate forurile administrative din judeţ şi-au unit forţele pentru a face acest spital. Condusesem Inspectoratul de Stat pentru persoane cu handicap Ilfov şi ştiam deja problematica de bază medico-socială. Nu am fost managerul spitatului, dar am fost ctitorului lui. Am decis să îl punem aici din mai multe motive, capitala administrativă a judeţului Ilfov, toate unităţile administrative ale judeţului sunt în Bucureşti. Apoi este zona concentrică a judeţului Ilfov“, povesteşte Blendea.

Acesta este de părere că, având în vedere starea de la care a pornit, Spitalul este într-o stare bună. „Dintr-un spital vechi, aproape falimentar, fostul Spital Titan şi fostul Spital al Poştelor Ovidiu Marina  care retroceda spaţiul în perioada resepctivă a trebuit să preluăm într-un spital spre dezafectare atât personalul existent, cât şi personalul dintr-un alt spital. Au existat inclusiv discrepanţe salariale între medici, a fost foarte complicat. De aici istoria proastă a finanţării a acestui spital. Ştiu exact ce s-a întâmplat aici de la primul glet, cât efort s-a depus şi cum l-am făcut cu bani foarte puţini şi cu foarte multe sponsorizori“, mai spune Blendea.

În momentul de faţă, este singurul spital pentru oamenii din judeţul Ilfov.

„Sursele de finanţare de la Casa de Asigurări nu pot să asigure decât salariile şi medicamentele. Doar fondurile venite de la Consiliile Judeţene sau Consiliile Locale ori Consiliul General pot să finanţeze investiţii, contracte de servicii, reparaţii, utilităţile. Judeţele mai norocoase care au avut bani şi au avut tragere de inimă pentru sănătate au avut bani şi au avut grijă de spitale, celelalte nu prea“, explică Blendea.

Directorul sanitar este de părere că există problema modului în care sunt împărţiţi banii. Judeţul Ilfov este pe locul doi din ţară la venituri, este al doilea judeţ la nivelul sumelor care sunt colectate, însă banii care se întorc la judeţ sunt cei mai puţin din ţară.

„Sunt de acord că există judeţe care nu au activitate economică, dar poţi împărţi cel puţin egal până la un plafon, iar pe urmă, în funcţie de cât colectezi şi cât produci, dă-i mai mult aceluia să se dezvolte. Aici vin pacienţi 40% din Ilfov şi 60% din Bucureşti. Nu am putut să ne dezvoltăm întotdeauna cum am fi vrut. Este o discrepanţă între colectare şi repartiţie“, a spus medicul.

Lipsa de medicamente

În ceea ce priveşte lipsa de medicamente, directorul sanitar recunpaşte că au fost probleme, dar că se datorează  atât lipsei banilor bugetele prea mici, cât şi modului în care se calcuează bugetele.
„Există o perioadă moartă, între iad şi rai. De la închierea exerciţiului bugetar la sfârşitul anului şi până prin martie anul viitor este o perioadă în care se merge pe orbeşte. În decembrie rămâi cu foarte puţini bani şi atunci mimetizăm luna decembrie pentru ianuarie, martie şi aprilie. Ceea ce este prost. Atunci se fac şi contractele pentru medicamente. Acea perioadă este un moment prost de care sunt afectaţi şi pacienţii, şi spitalul, şi medicii şi chiar şi salariile. Abia după ce se aprobă bugetul se suplimentează nevoile“, mai spune Blendea.

Acesta adminte însă că lşa modul general poate fi vorba şi de un act medical prost. Acesta dă exemplul medicilor care nu sunt orientaţi bine poate să recomande mai mult decât trebuie sau al medicilor tineri care „au moda să recomande, la început, medicamente scumpe“.

Singura soluţie: semi-privatizarea

Dan Blendea oferă însă o soluţie care ar repara decalajul dintre sistemul sanitar românesc şi cel europeana civilzat: o semi-privatizare. Dar ea nu s-ar face oricum, ci printr-o responsabilizare tocmai a medicilor care lucrează în unităţile spitaliceşti.

„Ar însemna ca medicii să se împartă în două categorii: cei care vor să pună suflet pentru sănătatea populaţiei şi care să aibe familii şi prieteni cu bani şi care să vină cu bani. Apoi, în timp, 10-20 de ani, să se pereceapă o coplată pentru recuperarea. Aşa aş vedea eu o posibilă privatizare, una parţială prin care medicii sunt responsabilizaţi. Medicii să cumpere o parte din acţiunile spitalului, desigur ei pot fi finanţaţi de bănci şi aşa mai departe. Apoi asta ar însemna şi o conştientizare a meidicilor, dar şi o epurare a celor slabi“, a mai spus Blendea.

Mai mult, acest sistem ar scoate inclusiv şpaga din sistemul sanitar.

„Omul dacă ştie că i-ai luat o coplată, dar nu cea de cinci lei pe care au pus-o la externare care este penibilă, atunci pacientul nu va mai da şpagă. De exemplu, dacă ar fi 100-200 de lei la externare după două săptămâni în care a stat în spital, atunci cu siguranţă omul nu va mai da şpagă. Treaba este că doctorii nu au prea fost de-acord cu această variantă. Problema pleacă de la salarii. Dar până la urmă, această coplată, dacă este bine administrată, suportabilă şi pusă pe categorii sociale ar putea ajuta la tot: şi la salarii şi la infrastructură la tot. În paralel, să faci şi aceeaşi semi-privatizare despre care vorbesc“, explică directorul sanitar al Spitalului Judeaţean Ilfov, fiind totodată unul dintre cei care a stat la baza înfiinţării spitalului.

Medicul a mai explicat că există două condiţii importante ca acest sistem să funcţioneze: numai medicii să poată să devină acţionari şi să nu se schimbe destinaţia clădirii, ca la spaţiul verde.

Mai mult, Dan Blendea vede un sistem chiar de camere plasate în spaţiile publice din spitale, ca oamenii interesaţi să vadă cum arată şi să poată consulta chiar de pe internet filmările: „ca să fie transparent, aş pune camere online care să arate ce se întâmplă în spitale, să te vadă un pic lumea. Din păcate şi această categorie socială s-a degradat din punctul de vedere al sigilului, în ultima perioadă. Este vorba despre neseriozitate şi de lipsa de colegialitate, nu se poate aşa ceva!“.

Spitalul Sfântul Pantelimon

Situaţia poate fi destul de bună şi la singurul spital de urgenţă de pe raza Sectorului 2. Aljashi Gladys Cristina, directorul Medical de la Spitalul Sfântul Pantelimon este de părere că în ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire la nivelul fondurilor investite atât de Ministerul Sănătăţii cât şi de administraţiile locale.

„Dacă este o bună organizare a activităţii medicale lucrurile merg bine. Cazurile cronice le organizezi, iar cazurile de urgenţă au prioritate. La noi nu există probleme, nu avem lipsuri de materiale sanitare, nici de medicamente. În ceea ce priveşte aparatura medicală, această se înoieşte periodic de Ministerul Sănătăţii, când au, noi le primim. Eu sunt mulţumită de cum merg lucrurile, se lucrează la imaginea spitalului, pacienţii se simt bine şi au şi un confort psihic până la urmă“, a explicat directorul medical al spitalului.

Singurul spital de urgenţă din sector, Spitalul Sfântul Pantelimon arăta ca un şantier în adevăratul sens al cuvântului, lucru îmbucurător pentru pacienţi şi administaţie deopotrivă, având în vedere că este vorba de schimbarea completă a instituţiei spitaliceşti. Pe exterior se lucra intensiv la anveloparea clădirii, iar pe interior la o renovare şi o modernizarea a majorităţii încăperilor.

„Renovările au început în primele luni ale anului pe bucăţi. Blocul operator are 18 săli de operaţie, mai avem foarte puţin de făcut. Acum se anvelopează şi se renovează tot. Noi suntem singurul spital din Sectorul 2. Etapa în care suntem pentru noi este extraordinar de bună.  Partea de la nou-născuţi şi sala de naştere s-au terminat în luna februarie. Jumătate a fost renovat în urmă cu cinci ani, iar cealaltă mă refer la saloane, la spaţiile de cazare sfârşitul anului trecut şi anul acesta. Şi s-a continuat cu: ambulatoriu, blocul operator şi cu anveloparea clădirii. În acest moment se lucrează la spaţiile comune, însemnând holurile etc“

Noiembrie, lună tulbure pentru Sănătate

Marşul tăcerii

În urmă cu aproape trei săptămâni, angajaţii sistemului de sănătate au ogranizat o manifestaţie fără precedent prin care şi-au exprimat nemulţumirile. După ce în intervalul 14-16 octombrie, făcuseră grevă japoneză, în ziua de 2 noiembrie, peste 10.000 de medici, asistenţi medicali, farmacişti, stomatologi şi studenţi au pornit într-un marş al tăcerii pe străzile Capitalei şi au sprijinit de zidul Palatului Parlamentului o cruce şi aproape 20 coroane de flori, sugerând astfel „moartea Sănătăţii” în România.

În cadrul acestei manifestaţii, cadrele medicale şi-au exprimat revednicările majore: alocarea a minim 6% din PIB Sănătăţii, dublarea salariilor medicilor rezidenţi, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională, creşterea salariilor pentru tot personalul, anularea transformării spitalelor în societăţi comerciale

Atunci, cadrele medicale anunţatu că dacă decidenţii nu vor stabili un program, care să apară în Monitorul Oficial şi care să cuprindă soluţii la revendicările lor, vor face grevă generală la sfârşitul lunii noiembrie, urmată de demisia în bloc, cel mai probabil în luna ianuarie 2014.

Anunţarea grevei pentru 28 noiembrie

Dar guvernanţii nu au venit cu soluţii concrete la revendicările angajaţilor din sistem, prin urmare, la 12 zile după marş, sindicatul Sanitas solicita demisia ministrului Eugen Nicolescu şi anunţa declanşarea grevei de avertisment, din 25 noimebrie, şi a grevei generale pe termen nelimitat, începând cu 28 noiembrie. Din această dată, spitalele vor asigura doar o treime din servicii, ocupându-se doar de urgenţe. Angajaţii din sănătate strânseseră deja peste 70.000 de semnături prin care sunt de acord cu declanşarea grevei generale.

Negocieri cu Eugen Nicolaescu

Ieri, sindicaliştii din Sănătate şi ministrul Eugen Nicolăescu au negociat pentru a evita greva generală din sistemul de sănătate, anunţată pentru 28 noiembrie. Asta după ce pe 25 noiembrie cadrele medicale avertizează că vor face o grevă de avertisment.

În urma acestei întâlniri, Eugen Nicolaescu a declarat: „Am convenit că dialogul este baza, dialogul trebuie continuat. Vom avea mâine o întâlnire cu Sanitasul, probabil, săptămâna viitoare, o întălnire cu coaliţia, în funcţie şi de rezultatele discuţiilor cu Sanitas”.

Sursa