O echipă de cercetători japonezi şi americani a anunţat că a conceput un material sensibil, foarte suplu, care ar putea în viitor să permită depistarea mai fină, prin palpare, a unei anomalii mamare, semn al unui posibil cancer la sân.
Materialul semi-electronic pe bază de nanotuburi de carbon poate forma o mănuşă foarte fină, care poate măsura precis variaţiile de presiune. În mediul ştiinţific se ştia deja de mulţi ani că o structură de acest tip poate constitui, teoretic, un excelent captator al deformării sau presiunii, care măreşte fiabilitatea datelor cu un minim de calcule şi aport electronic. "Degetele sensibile ale unui medic pot detecta o tumoare de mici dimensiuni, dar ceeace simt nu se poate măsura" şi nici traduce în date digitale ce pot fi apoi transmise, a declarat profesorul Takao Someya de la Universitatea din Tokyo.
Dispozitivul al putea suplini astfel lipsa de experienţă sau de instruire adecvată pentru palpare a unor medici. "În viitor am putea înregistra astfel şi face tangibile anumite senzaţii care pot fi simţite doar de un practician experimentat", adaugă Someya.
Prototipul pătrat, cu latura de 4,8 centimetri, permite evaluarea presiunii în 144 de puncte simultan. "Senzorii de presiune convenţionali sunt destul de flexibili pentru a se adapta la suprafeţe ca pielea umană, dar nu pot măsura cu precizie variaţiile de presiune când sunt răsucite sau vechi, lucru care le face neutilizabile pe suprafeţe complexe", arată într-un comunicat echipa profesorilor Takao Someya şi Sungwon Lee de la Universitatea din Tokyo, asociaţi cu Zhigang Suo de la Universitatea Harvard. "Am testat performanţele senzorului nostru cu un vas sanguin artificial şi am verificat dacă poate măsura variaţii slabe de presiune", a precizat echipa, a cărei cercetare va fi publicată de revista britanică Nature Nanotechnology.
Membrana sintetică este iniţial transparentă, însă, după asamblarea tranzistorilor, comutatorilor organici şi circuitelor, ansamblul seamănă cu o frunză de metal aurit, a cărui grosime variază între 3,4 şi 8 micrometri. Produsul trebuie însă să fie îmbunătăţit la capitolul durabilitate înainte să poată fi utilizat în mediul medical, au recunoscut cercetătorii.
Vindecarea diferitelor forme de cancer depinde în mare măsură de stadiul în care sunt depistate: cu cât sunt diagnosticate mai timpuriu, cu atât pronosticul vital este favorabil, însă costul anumitor analize de depistare precoce descurajează mulţi pacienţi să o facă în mod regulat.
Un laborator universitar nipon a prezentat în 2013 un prototip de aparat apt să detecteze o anomalie în fluxul sanguin mamar ca semn al unei posibile forme de cancer. Aparatul avea forma unei mingi cu un senzor cu LED şi un foto-tranzistor pentru detectarea unei eventuale acumulări de sânge, posibil legată de o tumoare canceroasă, explica atunci profesorul Mineyuki Haruta.
TOKYO: Super-thin bendable sensors developed by Japanese and US scientists could someday be used in special gloves to detect breast lumps and make a digital record of the exam, the scientists said in a report.
The nanofibre sensors are as thin as 3.4 micrometres — less than half the thickness of kitchen wrap — according to research published in the online version of Britishscience magazine Nature Nanotechnology.
“Healthcare practitioners may one day be able to physically screen for breast cancer using pressure-sensitive rubber gloves to detect tumours,” the researchers said in a statement before the publication.
A square sheet 4.8 by 4.8 centimetres (1.9 inches) in size has 144 locations that can measure pressure, said the research teams led by Tokyo University professor Takao Someya and Harvard University’s Zhigang Suo.
The sheet is so flexible it can detect pressure changes accurately even when twisted like cloth — a development claimed as a global first.
“Sensitive human fingers of a veteran doctor may be able to find a small tumour, but such perceived sensation cannot be measured,” Someya told AFP Monday.
But digitisation of the sensations means that they could be shared with other doctors who could theoretically experience the same sensations as the physician who performed the examination, he said.
Many researchers are developing flexible pressure sensors but they are vulnerable when bent and twisted, which makes it difficult to detect pressure changes accurately, the Tokyo University and Harvard researchers say.
The nanofibre pressure sensor they have developed can be bent over a radius of as small as 80 micrometres — “equivalent to just twice the width of a human hair” — they say.
When tested on an artificial blood vessel, the sheet successfully detected “small pressure changes and speed of pressure propagation”, Sungwon Lee, a leading researcher in Someya’s team, said in the statement.
Someya stressed that the development would one day enable the equivalent of medical palpation — examining a patient by physical touch — by doctors in different locations from the patient.
“The new sensor would make it possible to measure the human sensation so that findings by palpation could even be shared remotely,” he said.
“In the future, we would be able to record and make tangible certain sensations that can only be perceived by an experienced doctor.”
Sursa
Sursa
