După controversele generate de proiectul de lege inițiat de PNL, prin care pacienții care refuză în scris să participe la programe de prevenție ar urma să suporte parţial sau total costurile tratamentului pentru cancer, Realitatea.net a cerut opinia unui specialist. Mircea Savu este medic primar oncolog radioterapeut la Institutul Oncologic București, cu o experiență de peste 30 de ani în tratarea celor mai grave cazuri de cancer. Acesta a precizat, în exclusivitate pentru Realitatea.net că un program de prevenție a cancerului este un demers foarte complicat pentru România, iar pentru a decide ce pacienți oncologici trebuie să contribuie financiar la tratament, proiectul trebuie dezbătut cu specialiști în domeniu, nu ”pe genunchi”.

Medicul a afirmat că în opinia sa, programul se poate desfășura pe parcursul mai multor ani și presupune următoarele etape: populație tinta, etape de desfășurare și finanțare, structuri organizatorice, pregătirea personalului dedicat, îndrumarea pentru investigații suplimentare sau tratament, conform unor protocoale, a celor suspecţi.

Savu a mai spus că programul ar trebui să presupună existența unor centre de screening care să fie funcționale local sau loco-regional, fără ca pacienții să fie nevoiți să vină în marile centre pentru depistare, mai ales cei din mediul rural. Totodată, oncologul a mai subliniat că atunci când vorbim de finanțare, trebuie prevazute fonduri pentru persoanele defavorizate care nu au bani pentru a se deplasa măcar pentru a se trata de cancer, cu atât mai puțin pentru procedurile de prevenție a bolii ucigașe. Mai mult, oncologul a mai vorbit și despre medicii de familie care se opun programelor naționale de sănătate și care pot complica procedurile din programul de prevenție.

CMR: Extras din Codul Deontologic,

ART. 10 "Respectul faţă de confraţi
De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta
confraţii, ferindu-se şi abţinându-se să-i denigreze ori să aducă
critici cu privire la activitatea profesională a acestora."

Mircea Savu a explicat că înainte de toate, în România un program de prevenție presupune educarea pacienților și a subliniat că spre exemplu, programul de prevenție a cancerului uterin derulat de MS nu are stabilite etape clare, cum ar fi cine face recoltarea, cine interpreteaza rezultatele, ce se întampla cu rezultatele neclare și unde indrumăm persoanele cu leziuni suspecte.

Deficiențele din prevenția colului uterin: unde sunt îndrumați pacienții suspecți?

”Cred că, inainte de toate, în conditii romanesti, preventie inseamna educatie; pe de alta parte, nu exista program de preventie valabila in toate localizarile neoplazice, pentru ca avem de-a face cu un mozaic de boli, cu cauze si manifestari clinice diverse;exista un program de screening citologic pentru cancerul colului uterin, cu care MS se straduie de ani si la care inca nu s-au stabilit lucruri esentiale - cine pune la dispoziite catagrafia populatiei, cine face recoltarea, cine interpreteaza rezultatele, ce se intampla cu rezultatele neclare, unde indrumam parsoanele cu leziuni suspecte, etc”, a afirmat acesta.

O altă piedică: Medicii de familie se opun programelor naționale de sănătate

Medicul a mai arătat că prevenția întâmpină dificultăți și din cauza medicilor de familie care prin lege sunt obligati sa participe la programele nationale de sanatate, dar practic se opun sistematic acestei initiative, dar și din cauza eșecurilor medicinei private în patologia colului uterin.

”Lucrurile sunt complicate in plus de rezistenta medicilor de familie, care prin lege sunt obligati sa participe la programele nationale de sanatate, dar practic se opun sistematic acestei initiative si de mitul medicinei private, grevat de esecuri flagrante in ceea ce priveste patologia colului uterin; in consecinta, avem in continuare cea mai mare mortalitate din Europa prin cancer al colului uterin si ne confruntam in continuare cu situatii incredibile pentru o tara civilizata”.

Program general de prevenție în cancer: fonduri pentru persoanele defavorizate, centre de screening

Întrebat dacă este corect ca o persoană fără posibilități financiare din mediul rural să fie nevoită să își plătească tratamentul de cancer, după ce a refuzat în scris procedurile de prevenție, întrucât nu avea bani pentru a se deplasa în alt oraș pentru procedurile de screening, Savu a spus că programul ar trebui să aibă fonduri special prevăzute pentru cei defavorizați, fiind necesare structuri de screening care sa fie functionale local sau loco-regional:

”Cred ca raspunsul e simplu, trebuie sa avem intai de toate un program general de preventie in cancer, dupa care vom mai discuta; un program de depistare activa ("screening") nu trebuie sa deplaseze populatia tinta in centrele mari, ci sa creeze structuri de screening care sa fie functionale local sau loco-regional; de asemenea, cand vorbeam de finanatare, trebuie prevazute fonduri pentru persoanele defavorizate”.

Savu a mai adăugat că depistarea precoce creste sansele de reusita a tratamentului, dar pentru asta este nevoie de măsuri de educație generală a pacienților, în ce privește ideea de ”cancer, boală fatală”:

”De asemenea, sunt importante in primul rand masurile de educatie generala, care sa schimbe optica obisnuita despre cancer (ma refer la ideea "cancer, boala fatala, fara leac") cu ideea ca in multe situatii depistarea precoce creste sansele de reusita a tratamentului si sa promoveze un stil de viata sanatos, care, de fapt, tine tot de educatie si de resursele economice”. 

Program dezbătut cu specialiști, nu pe genunchi. Implementarea, ani de zile. 

În final, medicul a subliniat că pentru a decide ce pacienti oncologici sa contribuie financiar la tratament, trebuie, inainte de toate, sa dezbatem cu specialiști în domeniu, dar nu "pe genunchi":

”Concluzia ar fi ca pentru a decide ce pacienti oncologici sa contribuie financiar la tratament, trebuie, inainte de toate, sa dezbatem, dar nu "pe genunchi, ci cu specialistii in domeniu, cum ar trebui sa arate un program de preventie a cancerului in Romania, ceea ce este un demers foarte complicat, pe care il vad desfasurandu-se pe parcursul unui interval de timp de ani; din aceasta perspectiva, "program" inseamna populatie tinta, etape de desfasurare si finantare, structuri organizatorice, pregatirea personalului dedicat, indrumarea pentru investigatii suplimentare sau tratament, conform unor protocoale, a celor "suspecti".

Tratamentul pentru cancerul pulmonar în Belgia, co-plătit dacă nu renunți la fumat

Totodată, Mircea Savu a mai declarat că exista tari in CE - de exemplu, Belgia - in care pacientii cu cancer co-participa financiar la tratament daca, de exemplu, nu renunta la fumat in momentul diagnosticului unui cancer pulmonar:

”Trebuie sa va spun ca exista tari in CE - de exemplu, Belgia - in care pacientii cu cancer co-participa financiar la tratament daca, de exemplu, nu renunta la fumat in momentul diagnosticului unui cancer pulmonar; ar fi mult de discutat”, a încheiat oncologul.

Sursa Realitatea,net