Medicamentele generice, desi cu cel putin 35% mai ieftine decat variantele lor inovative, nu reusesc sa acapareze o cota de piata semnificativa, chiar si dupa mai multi ani de la intrarea pe piata, se arata intr-un studiu realizat de Consiliul Concurentei pe piata farmaceutica. Studiul arata ca 57% dintre pacienti solicita o anumita denumire comerciala ca urmare a recomandarii medicului, desi, in Romania, prescrierea medicamentelor se realizeaza pe substanta activa si, doar in situatii exceptionale, justificate, pe denumire comerciala.
Vezi raportul aici
Consiliul Concurentei a identificat ca posibila cauza a acestor comportamente, promovarea intensa realizata de producatorii de medicamente inovative. Astfel, in medie, o companie producatoare de medicamente inovative aloca aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activitati de promovare, iar o companie producatoare de medicamente generice aloca aproximativ 5%. In anul 2014, cheltuielile cu promovarea si publicitatea, inregistrate de producatorii de medicamente din Romania, s-au ridicat la aproximativ 362 mililioane lei. Ca urmare, medicii recomanda medicamente inovative fiind influentati de companiile producatoare de medicamente prin activitati de marketing, promovare si publicitate: congrese stiintifice, intalniri promotionale, materiale si obiecte publicitare, sponsorizari. In ceea ce priveste specialitatile medicale, cei mai vizati sunt medicii de familie/medicina generala, urmati de medicii cardiologi si internisti.
Consiliul Concurentei considera ca medicii ar putea fi incurajati sa prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare in cazul in care se incadreaza intr-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate fata de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire.
In cazul medicamentelor unde exista referentiere, pacientul plateste diferenta dintre pretul de referinta (de obicei al celui mai ieftin generic) si pretul medicamentului care este eliberat efectiv, in functie de gradul de compensare. In urma analizei realizate, a reiesit ca, in cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipseste de pe piata sau este comercializat in cantitati mici.
In acest context, Consiliul Concurentei propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piata in cantitati insuficiente, fiind mentinute doar pentru a da pretul de referinta. De asemenea, Consiliul Concurentei sustine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activitati, respectiv o mai buna definire a cheltuielilor care pot fi inregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare. Autoritatea de concurenta mai recomanda realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementarii unei sume maxime care poate fi alocata unui medic prescriptor, in decursul unui an.
In acelasi timp, din analiza realizata la nivel de farmacii a reiesit ca pacientii sunt directionati catre anumite farmacii pentru achizitia unor medicamente. Ca urmare, un numar foarte mic de farmacii concentreaza o mare parte din sumele decontate la nivel de judet. De exemplu, in judetul Iasi, in septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse in programele nationale de sanatate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul National de Oncologie, iar in ceea ce priveste Programul National de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor.
Astfel, Consiliul Concurentei recomanda eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentatii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca acestia, la randul lor, sa distribuie catre pacienti cupoane promotionale valabile doar in anumite farmacii. In acest fel, va exista o concurenta reala intre farmacii, bazata pe preturi competitive si servicii de calitate.
In ceea ce priveste motivarea distribuitorilor si a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o solutie ar fi ca aceasta activitate sa devina rentabila prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distributie, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, sa nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament in detrimentul altuia, o posibila solutie ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.
O alta practica semnalata este ca majoritatea distribuitorilor conditioneaza livrarea medicamentelor foarte solicitate si care se vand bine de achizitionarea, de catre farmacie, a altor medicamente pe care nu le doreste si nu le-ar comanda daca nu ar fi nevoita. Aceasta vanzare legata afecteaza cash-flow-ul farmaciilor si abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piata.
Consiliul Concurentei recomanda Ministerului Sanatatii introducerea in Legea sanatatii, a unei prevederi ce interzice vanzarea legata (sub forma de pachete) in cazul activitatilor de distributie de medicamente.
In cadrul anchetei sectoriale a fost analizata si situatia medicamentelor care au lipsit de pe piata, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea. Prin urmare, Consiliul Concurentei recomanda monitorizarea mai eficienta a obligatiei de serviciu public, de catre ANMDM (Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lantului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producatorii trebuie sa asigure, in primul rand, cantitati suficiente pentru acoperirea nevoii nationale, iar distribuitorii sa aprovizioneze cu precadere piata interna, exportul fiind posibil in situatia in care exista cantitati excedentare.
De asemenea, pentru imbunatatirea disponibilitatii medicamentelor, autoritatea de concurenta recomanda distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.
In prezent, exista inca farmacii integrate vertical care au o gestiune comuna cu distribuitorul, existand astfel posibilitatea ca marfa sa fie transferata de la farmacie catre distribuitor fara a fi facturata. Conform reglementarilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia si distribuitorul trebuie sa devina entitati separate si, prin urmare, vor fi obligate sa aiba gestiuni diferite. In acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns in farmacii si se va reduce posibilitatea aparitiei unor medicamente contrafacute.
De asemenea, Consiliul Concurentei considera necesara dezvoltarea unei metodologii pentru definirea mai clara a conceptului de serviciu public, reglementare care ar clarifica cadrul legal existent si ar conduce la o autoevaluare corecta a comportamentului agentilor care au aceasta obligatie, prin lege.
Consiliul Concurentei colaboreaza indeaproape cu ANMDM, pentru identificarea cauzelor care conduc la lipsa unor medicamente de pe piata si pentru a dezvolta o noua metodologie de verificare a respectarii obligatiei de serviciu public.
Pentru ca pacientii romani sa aiba acces la medicamente noi, eficiente, Consiliul Concurentei a recomandat includerea unui medicament in Listele de decontare de indata ce acesta a primit autorizatie de punere pe piata si decizie de pret.
In ceea ce priveste medicamentele generice, Consiliul Concurentei sustine ca preturile acestora nu trebuie sa fie afectate permanent de pretul medicamentelor inovative corespondente.
Consiliul Concurentei considera ca, dupa expirarea patentului, ar trebui sa existe o concurenta reala intre medicamentele inovative si cele generice, inclusiv in ceea ce priveste pretul. Pentru atingerea acestui obiectiv Consiliului Concurentei recomanda ca atat pretul medicamentului generic, cat al celui inovativ iesit de sub brevet, sa fie la acelasi nivel pentru a evita discriminarile de formare a pretului intre medicamente cu aceeasi substanta activa (Denumirea Comuna Internationala - DCI).
O alta concluzie a Raportului este faptul ca nu toti producatorii au actualizat preturile medicamentelor, conform reglementarilor in vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minima incasata in plus, in anul 2014, de catre acestia, se ridica la cca. 467 milioane lei (aprox. 103 milioane euro). Ca urmare, vanzarile totale din Romania au fost mai mari, iar depasirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportata, in parte, de companiile care au actualizat preturile, prin plata taxei claw-back, si de pacienti prin intermediul coplatii, in functie de gradul de compensare a medicamentelor.
Conform prevederilor in domeniu, pretul medicamentelor din CaNaMed (Catalogul National al Preturilor la Medicamente de uz uman cu prescriptie Medicala) este valabil pe o perioada limitata de un an, calculata de la data aprobarii de Ministerul Sanatatii si trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic pret al aceluiasi medicament din lista celor 12 tari cu care se efectueaza comparatia. Romania este, de asemenea, tara de referentiere pentru preturile medicamentelor din alte state membre UE. Prin urmare, un nivel redus al preturilor in Romania ar putea afecta preturile din alte tari, pentru care Romania reprezinta tara de referinta. O posibila solutie ar putea fi mentinerea preturilor din Catalogul Public de Preturi la un nivel superior, care sa constituie referinta pentru alte state, in timp ce rambursarea sa se realizeze la un alt pret, mai mic.
Consiliul Concurentei considera ca taxa claw-back trebuie aplicata diferit pentru medicamentele generice si cele iesite de sub brevet, fata de medicamentele noi, care sunt mai scumpe si implica un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect mentinerea acestora in piata.
Avand in vedere modificarea sistemelor de distributie implementata de anumiti producatori in ultima perioada, in cadrul studiului a fost analizat impactul sistemelor DTP (direct-catre-farmacie) si restrans de distributie.
Oricare ar fi sistemul de distributie ales, daca producatorul se afla in pozitie dominanta, avantajele la nivel de farmacie/spital si pacient trebuie sa fie similare cu cele inregistrate anterior si trebuie sa fie cuantificabile, pe toate palierele: calitate, nivel de servicii, avantaje financiare si disponibilitate, pentru a nu exista riscul ca schimbarea sistemului de distributie sa fie privita drept abuz de pozitie dominanta.
In concluzie, Consiliul Concurentei nu recomanda folosirea unui sistem de distributie in detrimentul altuia, insa isi rezerva dreptul de a interveni, printr-o investigatie, in eventualitatea in care ar aparea indicii privind distorsionarea concurentei pe anumite piete.
In acest context, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie avand ca obiect un posibil abuz de pozitie dominanta al companiei Novartis Pharma Services Romania SRL prin implementarea unui proiect pilot de distributie directa catre anumite farmacii, in paralel cu distributia traditionala. In cadrul investigatiei a fost efectuata o inspectie inopinata la sediul Novartis Pharma Services Romania SRL, documentele ridicate fiind in analiza autoritatii romane de concurenta, in cadrul procedurilor specifice investigatiei.
De asemenea, Consiliul Concurentei are in analiza posibila incalcare a legii concurentei de compania GSK Romania, prin modul de implementare a unui sistem de distributie directa catre farmacii.
Consiliul Concurentei considera domeniul farmaceutic ca fiind unul prioritar si va continua sa monitorizeze piata pentru a identifica eventuale disfunctionalitati care ar putea afecta mediul concurential sau pacientul.
Concluziile acestui raport sunt similare cu cele din investigatia sectoriala precedenta, finalizata de Consiliul Concurentei in 2011, din care a rezultat faptul ca exista un grad ridicat de concentrare a anumitor piete, din cauza comercializarii cu precadere a unor medicamente inovative.
