Update ora 17.40 Alice Drăghici, avocata lui Şerban Brădişteanu: Ministerul Justiţiei a susţinut că se constituie parte civila deoarece asa spune DNA, că există prejudiciu. Cer achitarea pentru abuz în serviciu. Pentru fapta de corupţie: semnăturile lui Brădişteanu de pe actele off-shore au fost falsificate. Domnul Pachiu este general, nu-i un copil. El ştie mai bine care-i sunt problemele din data respectivă. Într-o logică care-mi scapă, firma ar fi dat mită 4 milioane pentru un contract de 11 milioane de euro. Va rog să-l achitati. Seful CC Med este acum refugiat în Austria şi a transmis o scrisoare despre doamna Pachiu.

Update ora 17.15 Procurorul DNA: „Brădişteanu şi- a premeditat activitatea infracţională. Le-a pus pe cele două rezidente să înlocuiască antetul Ministeruluii Sănătăţii cu cel al Ministerului justiţiei. Licitaţia a fost identică.... Brădişteanu a declarat că nu s- a întâlnit cu reprezentanţii CC Med AG în Elveţia sau oriunde altundeva în lume. Iniţial a respins orice implicare a Corneliei Pachiu în caz. Dupa percheziţii şi comisiile rogatorii, s-a aflat ca Brădisteanu a primit 80 de mii de dolari de la o firmă de medicamente pentru a prezenta echipamentele lor. Brădişteanu este în capul listei de medici romani care au luat bani.

Procuror DNA: Beneficiarul sumelor a fost Brădisteanu, banii fiind viraţi într-o firmă offshore. El a ordonat transferuri bancare succesive în numele lui Pachiu. El a devenit medicul femeii în 2005, iar Brădisteanu făcea transferuri bancare din 2002, când femeia nici nu ştia de boală. Si-a pus pe card 770.000 de franci elveţieni. Soţul lui Pachiu a dat declaraţii în faţa instanţei în care a arătat că soţia sa nu a participat în sejurul din Bora Bora. După moartea pacientei, au mai fost transferaţi bani din contul acesteia. La început, fiind întrebat daca a discutat vreodată cu firmele de medicamente, el a negat. Cerem condamnarea la 10 ani închisoare pentru abuz în serviciu şi la 10 ani pentru luare de mită. Cerem să admiteţi acţiunea civilă la plata 9,1 milioane de euro şi confiscarea a 500 mii de dolari şi a 3 milioane de euro. Cerem menţinerea sechestrului asigurator.

Update ora 16.30 După o scurtă pauză şedinţa a fost reluată. Şerban Brădişteanu a semnat declaraţia şi a plecat. Avocaţii depun mai multe probe printre care un raport al Curţii de Conturi din 2001.

"Mă consider nevinovat. Am intrat în această licitaţie datorită notorietăţii mele. M-am trezit cu această convocare de la Ministerul justiţiei fără nicio experinţă prealabilă. Din Comisie au făcut parte mai multe cadre medicale şi personal din MJ. Ministrul (n.r. Rodica Stănoiu) ne-a convocat pentru a duce la îndeplinire cu celeritate şi profesionalism această sarcină. Am vizitat penitenciarele Rahova şi Jilava cu mai mulţi doctori şi cu şefii Direcţiei penitenciarelor. Atunci spitalul peniteniarului rahova nu existau, erau doar câteva cabinete," şi-a început declaraţia medicul.

El mai aratăt că toate spitalele penitenciare l-au delegat pe doctorul Cărăuşan, şeful Direcţiei Medicale, să facă o listă u aparatura medicală.Ministerul Justiţiei s-a r fi ocupatd e partea juridică a contractului şi de licitaţie. "Noi am predat partea medicală către minister şi ei au realizat caietuld e sarcini. Nu-mi amintesc să fi semnat vreun proces verbal la finalul discuţiilor," a spus Brădişteanu.

"Noi, medicii am facut doar specificaţiile tehnice ale fiecărui aparat de pe listă. Caietul de sarcini în întregul lui a fost făcut la Ministerul Justiţiei de cei care făceau parte din Comisie, angajatele ministerelor. Ele au publicat anunţul de vânzare a caietului de sarcini," şi-a completat declaraţia chirurgul.

Judecătoare: Aţi văzut cum arată caietul de sarcini final?
Şerban Brădişteanu: Da, înainte de deschiderea ofertelor. Comisia s-a întrunit la Ministerul Justiţiei, discuţiile fiind înregistrate. Erau şi reprezentanţi ai firmelor. Nu mai ştiu câte firme s- au înscris.

Ofertele au fost depuse sigilate la Ministerul Justiţiei. Am analizat din punct de vedere tehnic ofertele împreună cu doctorul Streinu Cercel, nefiind prezenţi reprezentanţii Ministerului Justiţiei deoarece nu se pricepeau. Nu s- au consemnat concluziile noastre.

Judecătoare: Şi cum aţi transmis catre Ministerul Justiţiei aceste concluzii?
Şerban Brădişteanu: A fost o întâlnire în cabinetul ministrului Justiţiei şi s- au stabilit câştigătorii şi s- a întocmit un proces verbal, semnat fără obiecţii.

"Din acel moment, noi partea medicala, ne -am înccetat activitatea ţi nu mai ştiu ce s-a întâmplat. Stetoscoapele şi tensiometrele s-a zis că nu reprezintă aparatura performantă. Erau necesare deoarece starea spitalelor era deplorabilă. Eu am înfiinţat Spitalul Rahova, care este, în prezent, o mândrie  a sistemului. Personalul a fost instruit şi în Spitalul Floreasca," a mai ţinut să precizeze medicul.

Judecătoare: Au fost medici civili care operau în sistemul penitenciar?
Şerban Brădişteanu: Da, medicul Beuran s- a dus la Rahova şi l- a operat pe Hayssam.
Judecătoare: A existat aparatura medicală neutilizată?
Şerban Brădişteanu: Nu cunosc.
Judecătoare: Erau costuri mari de întreţinere a acestora?
Şerban Brădişteanu: Este costul normal care necesită orice aparat.
Judecătoare: A fost un efort mare din partea statului?
Şerban Brădişteanu: Eu consider că nu a fost un preţ exagerat, viaţa omului primează.

Şerban Brădişteanu: Lucrurile cu firma au plecat de la o doamna bolnavă de cancer de pancreas, incurabilă. Eu o ştiam pe ea şi ea a dorit să primească această suma, printr- o firmă, deschisă împreună cu mine. Nu dorea ca banii să ajungă la copiii ei. Banii reprezentau bonusul de retragere, fără să-mi spună câţi  bani urmau să intre în conturile din Elveţia.

(n.r. Procurorii DNA susţin că medicul ar fi primit mită 3,6 milioane de euro şi 500.000 de dolari. Banii ar fi fost viraţi în conturile unei firme off-shore, Arnell Development, din Insulele Virgine Britanice, deschise la Union Bank of Switzerland din oraşul Zürich. Şerban Bărdişteanu a susţin în timpul procesului că cele patru milioane de euro, ar fi de fapt banii unei foste paciente şi prietene, Cornelia Pachiu)

Şerban Brădişteanu: Banii erau ca bonus de pensionare. S-au primit în mai multe tranşe. Eu trebuia să protejez banii de soţul şi copiii doamnei. Eu puteam să retrag oricând, orice sumă, şi care era indicată de doamna Pachiu. Ea era în grija mea medicală. Se recăsătorise cu un domn care avea copii din altă căsătorie. Dupa ce a decedat, nu ştiu dacă mai aveam bani în cont şi nu i- am mai putut accesa.
Cele două doamne colege rezidente au avut strict rolul de dactilografiere şi traducere a părţii medicale, nicidecum nu le-am recomandat comisiei drept experte în licitaţii.

Procuror DNA: Declaratia este aproape similară cu cealalta. Cum a intrat în posesia caietului de sarcini a Ministerului Sănătăţiii? Cele două doamne au declarat ca le- a înmânat personal pe dischete şi le-a zis să facă caietul de sarcini.
Judecătoare: De ce le-aţi dat?
Şerban Brădişteanu: Ca să ne orientăm dupa specificaţiile tehnice ale Ministerului Sănătătii.

Procuror DNA: Din moment ce exista o listă de necesar, de ce mai era nevoie de inspiraţie dintr- o altă licitaţie?

Şerban Brădişteanu: Erau specificaţiile tehnice ale fiecărui aparat.
Procuror DNA: De ce mare parte din necesar nu se regăseşte pe lista de achiziţii?
Şerban Brădişteanu: Ministerul Justiţiei a facut necesarul. Caietul de sarcini era pe internet, de acolo m-am inspirat şi reprezenta lucru public, dintr -o altă licitaţie...Nu mi amintesc să fi existat un punctaj individual. Toţi au semnat procesul verbal, în cabinetul ministrului.

Şerban Brdăişteanu arătat că nu-şi menţine declaraţia dată la urmărire penală. „În cursul urmăririi penale am fost supus unor presiuni mari. Aveam dureri mari şi mă aflam sub influenţa medicamentelor,” a precizat medicul.

Procuror DNA: De ce la finalul cercetărilor a lansat versiunea cu doamna Cornelia Pachiu?

Avocata Alice Drăghici a cerut să se respingă declaraţia. 

Procuror DNA: Insist sa raspundă.
Şerban Brădişteanu: N-am făcut precizările la data respectivă deoarece îmi era jenă cum m-au tratat procurorii. DNA a venit la spital, eu eram operat de o săptămână la Terapie Intensivă, după o operaţie pe cord deschis, în perfuzii.

A fost achitat

Judecătoarea Elena Burlan de la Tribunalul Bucureşti l-a achitat, pe 3 decembrie 2009, pe medicul Şerban Brădişteanu în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită în legătură cu licitaţia din 2001, prin care au fost utilate spitalele penitenciare.

Acţiunea civilă a ANP a fost respinsă, instanţa dispunând ridicarea sechestrului pe imobilele lui Brădişteanu - un apartament şi două case. Decizia a fost anunlată de Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea Supremă care au decis rejudecarea acestui dosar. În prezet cauza este pe masa judecătoarei Otilia Bomboş, al cărei nume a apărut în stenogramele din dosarul "Reţeaua şpăgarilor de la Tribunal".

Acuzaţiile DNA 
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în 22 martie 2007, trimiterea în judecată a medicului Şerban Brădişteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată.

Din probele administrate de procurori a rezultat că, în perioada 2001-2002, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare în cadrul unei licitaţii organizate de Ministerul Justiţiei, Şerban Brădişteanu ar fi decis atribuirea contractelor de achiziţionare, din bani publici, a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar şi a spitalului Profesor dr.Constantin Angelescu, cu încălcarea flagrantă a normelor legale în materie.
"Viciind întreaga procedură de licitaţie", Şerban Brădişteanu a favorizat firmele CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 de euro.

Şpaga 

În schimbul favorizării la licitaţie a firmelor menţionate, prin folosirea abuzivă a poziţiei pe care o ocupa, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru a primit, în conturile firmei sale off-shore Arnell Development Lt (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 de dolari şi 3.594.333 de euro, reprezentând mită pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de evaluare a licitaţiei", menţionează DNA.

Card Gold pentru medic de top

Cu ajutorul procurorilor elveţieni, DNA a arătat că Şerban Brădişteanu este cel care a înfiinţat personal off-shore-ul Arnell Development, şi a deschis, în aprilie 2002, pe numele acestei societăţi, trei conturi în dolari, în euro şi în franci elveţieni, la o bancă din Zürich-Elveţia. El a mai solicitat emiterea unui card „TopCard Visa"- varianta Gold şi a conferit drepturi nelimitate asupra disponibilului din conturi concubinei sale, Marilena Mladin.

Potrivit documentelor, contul a fost alimentat de societatea CC Med AG Elveţia - cea care câştigase licitaţia coordonată de Şerban Brădişteanu - în baza unor facturi emise de Arnell Development, motivul plăţii fiind servicii de „asistenţă vânzare pentru licitaţia Justiţia, România, 2002". Medicul a utilizat cardul pentru plăţi la hoteluri în zone exotice, agenţii de turism, restaurante şi magazine, suma retrasă astfel fiind de aproximativ 737.000 de franci elveţieni. Alte 3,8 milioane de euro au fost retrase în numerar, în mai multe tranşe, chiar de către Şerban Brădişteanu.În prima fază a anchetei, Şerban Brădişteanu a dat o singură declaraţie la DNA, în care a arătat că nu a auzit şi nu are cunoştinţă despre existenţa off-shore-ului Arnell Development şi nu a primit niciun ban de la societatea elveţiană.