Dr. Doina Mihaila: Cum poate fi folosit cardul national de sanatatePrevious Article
Vasile Ciurchea, presedintele CNAS: Incepand din 2015, serviciile medicale vor fi validate si decontate doar in baza cardului national de sanatateNext Article

AKH din Viena este un adevarat ” El Dorado ” medical iar sistemul medical romanesc a cazut in desuetudine sau de vina este sistemul ?

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
AKH din Viena este un adevarat ” El Dorado ” medical iar sistemul medical romanesc a cazut in desuetudine sau de vina este sistemul ?
Related Articles

De ce este pusă într-o lumină complet nefavorabilă activitatea medicilor români? Într-o primă fază, este vorba de faptul că mulţi factori de decizie ai acestei ţări aleg să se deplaseze, de cele mai multe ori, la AKH din Viena, pe care îl consideră un adevărat „El Dorado“ medical, pentru diagnostic, tratament şi, uneori, chiar pentru intervenţii chirurgicale impuse de patologia „de rutină“. O astfel de atitudine a dus, cum era şi de aşteptat, la căderea în desuetudine a corpului medical din România.

Ca fapt divers, se poate menţiona că nu doar AKH din Viena, ci şi multe alte instituţii medicale din regiune se bucură de o aflu­enţă crescută de pacienţi români cu patologii începând de la cele grave, de tipul problemelor onco­logice (leucemii, neoplazii în diverse stadii evolutive), când se valorifică şi ultimele speranţe, până la afecţiuni banale, care, de cele mai multe ori, sunt la îndemâna oricărui rezident. Datele referitoare la patologia tratată vin chiar de la medicii din Austria implicaţi în îngrijirea acestor pacienţi.

Credem, pe bună dreptate, că la intrarea în AKH ar putea fi instalată o pancartă pe care să fie scris „Aici sunt banii dumneavoastră“, aşa cum s-a mai afişat odată, cu alt prilej, în România. La aceste lucruri a contribuit enorm presa română care a relatat unele din aceste „deplasări“ cu lux de amănunte.

     O posibilă cauză a imaginii proaste a corpului medical o constituie şi apariţiile intens mediatizate ale unor ele­men­te catalogate drept „spitalul groazei“, „cazuri de malpraxis“, „neglijenţă crasă în serviciu“ şi altele asemenea. Nu contestăm existenţa lor, însă se impune evaluarea individuală şi ascultarea opiniilor de ambele părţi, fără acuzaţii pripite. De obicei însă, „ştirea“ este difuzată neîntârziat pentru a câştiga audienţă, pentru exclusivitatea primei relatări, pentru rating. De cele mai multe ori, se constată ulterior că adevărul este undeva la mijloc, însă media şi-a pierdut deja interesul atunci când se ajunge la această concluzie, astfel că „erata“ nu se mai difuzează. Un asemenea episod care ne-a frapat a fost cazul unui copil tratat la un serviciu de ortopedie din provincie, după o fractură infectată, unde s-a decis în final amputarea braţului copilului. În tot acest timp, relatările presei au apăsat pedala de „doctori incompetenţi“, „neglijenţă criminală“ şi alte defăimări. Nimeni nu a menţionat faptul că pacientul a fost externat la cererea familiei şi tratat „în bătătură“ cu leacuri băbeşti de tip „balegă“ aplicată pe focarul de fractură deschisă! Pentru acest lucru tot doctorii sunt de vină?

De ce nu se doreşte aflarea adevărului şi se urmăreşte doar senzaţionalul, captarea atenţiei şi ratingul?

     Sunt multe şi interminabile discuţiile referitoare la „şpaga la doctor“. Situaţia este foarte clară: nici în România, nici în Uniunea Europeană, nu ai voie să condiţionezi actul medical. Motivaţia remunerării deficitare nu rezistă în faţa condiţionării actului medical. Este însă la fel de adevărat că, de ani de zile, sistemul medical este subfinanţat, autorităţile îşi bat joc de salarizarea personalului medical şi îi umilesc pe salariaţii din sistem cu acest „plic“ îndesat pe culoare în buzunarul halatului.

     Pe de altă parte, se constată o scădere a calităţii acordării serviciilor medicale în România, fapt la care concură o serie de elemente: „decapitarea“ persona­lităţilor medicale existente, instalarea şi domnia mediocrităţilor, eliminarea oportunităţilor de dezvoltare profesională, atitudinea neprofesională a multora dintre cei implicaţi în serviciile medicale, informarea medicală superficială, la nivelul internetului, lipsa de publicaţii ştiinţifice locale originale cu valoare reală, lipsa de interes pentru cercetarea ştiinţifică medicală. La aceste deficienţe ale părţii strict medicale privind asigurarea serviciilor de sănătate concură şi amestecul mai adânc al politicului în administrarea unităţilor sanitare. Mă refer la managerii de spitale şi ai altor foruri decizionale aleşi pe baza „carnetului de partid“, pentru a facilita organizarea de licitaţii şi achiziţii pe bani publici din care să câştige, în ordine, partidul, Ministerul Sănătăţii (şi el, evident, subordonat politic), autorităţile locale şi managerul. Dezvăluirile unor asemenea „managerieri eficiente“ induc neîncrederea populaţiei chiar şi în unităţile de vârf ale medicinii româneşti.

     Trebuie amintite şi elementele referitoare la corectitudinea, promptitudinea şi eficienţa actului medical din zările spre care privim cu admiraţie. Nu de puţine ori am primit cazuri de la Viena sau din alte centre în care tumora cerebrală era, dacă putem spune aşa, „mângâiată şi taxată“ sau pacienţi cu infecţii postoperatorii care erau trimişi înapoi în ţară întrucât nu mai puteau suporta financiar spitalizarea. Apoi, au existat cazuri de tumori intramedulare operate perfect, cu un rezultat imagistic excepţional, dar care postoperator au prezentat deficite neurologice semnificative (tetrapareză), uneori cu dependenţă de ventilaţie mecanică, revenite în ţară pentru terapie de recuperare medicală şi neuromotorie. Menţionez şi cazurile acute de patologie disco-vertebrală, cervicală sau lombară, la care programarea pentru un consult sau pentru investigaţii paraclinice se face pentru „peste două luni“, iar pentru intervenţia chirurgicală – „vom vedea“, în funcţie de rezultat. Programările pentru investigaţii imagistice se fac, în mod constant, cu un decalaj de săptămâni sau chiar de luni, chiar şi atunci când datele clinice invocă o evaluare şi o soluţie terapeutică rapidă. Şcoala românească produce un corp medical bine pregătit care reuşeşte să facă faţă exigenţelor în orice serviciu din Occident (Italia, Spania, Franţa, Germania, Austria etc.). De ce, în condiţiile de acolo, corpul medical reuşeşte să fie performant, corect şi eficient, iar, în condiţiile de aici, nu reuşeşte aceste performanţe?

De vină este sistemul!

Sursa

Autor: Prof. dr. Alexandru Vlad CIUREA

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Performante medicale

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020- actualizari legislative (…. testele antigenice rapide..)

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020- actualizari legislative (…. testele antigenice rapide..)   0

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului [...]

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Facebook

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Cercetătorii au descoperit că pandemia are un efect pozitiv asupra somnului (studiu)

Cercetătorii au descoperit că pandemia are un efect pozitiv asupra somnului (studiu)   0

read more
Test de cultură generală: Cei din linia întâi

Test de cultură generală: Cei din linia întâi   0

read more
Reacția rudei unui pacient COVID după ce l-a vizitat la ATI. Beatrice Mahler a povestit cât de dificil a fost momentul: A ieșit rapid

Reacția rudei unui pacient COVID după ce l-a vizitat la ATI. Beatrice Mahler a povestit cât de dificil a fost momentul: A ieșit rapid   0

read more
Colonul iritabil, o boală frecventă şi atipică: „Simptomele pot apărea câteva luni şi pot fi urmate de o pauză de un an”

Colonul iritabil, o boală frecventă şi atipică: „Simptomele pot apărea câteva luni şi pot fi urmate de o pauză de un an”   0

read more

COMUNICAT – Proiectul normelor Contractului-Cadru pentru anii 2021 – 2022, în transparență decizională   0

read more
CTP, în polemică cu Vlad Voiculescu la Digi24: „Ați inundat casa, ca să nu ia foc!”

CTP, în polemică cu Vlad Voiculescu la Digi24: „Ați inundat casa, ca să nu ia foc!”   0

read more
Raed Arafat îi contrazice pe Voiculescu și Moldovan. Nu grupul tehnico-științific al CNSU are decizia pentru ordinul de carantină

Raed Arafat îi contrazice pe Voiculescu și Moldovan. Nu grupul tehnico-științific al CNSU are decizia pentru ordinul de carantină   0

read more
A doua opinie medicală pentru pacienții cu afecțiuni grave

A doua opinie medicală pentru pacienții cu afecțiuni grave   0

read more
O nouă secție ATI Covid-19: 14 paturi și 38 de medici și personal specializat la Spitalul Militar Central

O nouă secție ATI Covid-19: 14 paturi și 38 de medici și personal specializat la Spitalul Militar Central   0

read more
O pacientă COVID în stare gravă din București, transferată la Iași. Capitala nu mai are paturi libere la ATI

O pacientă COVID în stare gravă din București, transferată la Iași. Capitala nu mai are paturi libere la ATI   0

read more
România a depășit pragul de 2,5 milioane de persoane vaccinate cu o doză. Aproape 80.000 de vaccinări în ultimele 24 de ore

România a depășit pragul de 2,5 milioane de persoane vaccinate cu o doză. Aproape 80.000 de vaccinări în ultimele 24 de ore   0

read more
Andrei Baciu anunță că au fost operaționalizate 12 noi paturi ATI, dintre care două la București

Andrei Baciu anunță că au fost operaționalizate 12 noi paturi ATI, dintre care două la București   0

read more
Cheagurile de sânge la nivelul creierului sunt mult mai
des întâlnite la pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 decât la cei vaccinaţi

Cheagurile de sânge la nivelul creierului sunt mult mai des întâlnite la pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 decât la cei vaccinaţi   0

read more
82% din antibioticele autorizate recent nu mai fac faţă bacteriilor. Rezistenţa la antibiotice ameninţă populaţia mondială

82% din antibioticele autorizate recent nu mai fac faţă bacteriilor. Rezistenţa la antibiotice ameninţă populaţia mondială   0

read more
Şeful Pfizer: Oamenii vor avea nevoie probabil de un rapel al vaccinului pentru COVID-19 în decurs de 12 luni după ce s-au vaccinat

Şeful Pfizer: Oamenii vor avea nevoie probabil de un rapel al vaccinului pentru COVID-19 în decurs de 12 luni după ce s-au vaccinat   0

read more
De astăzi, vaccinarea cu AstraZeneca se poate face și fără programare, iar în platformă se vede poziția în lista de așteptare

De astăzi, vaccinarea cu AstraZeneca se poate face și fără programare, iar în platformă se vede poziția în lista de așteptare   0

read more
Florin Cîțu și-a delegat atribuțiile către Andrei Baciu, după o primă zi ca ministru interimar al sănătății

Florin Cîțu și-a delegat atribuțiile către Andrei Baciu, după o primă zi ca ministru interimar al sănătății   0

read more
O nouă zi cu peste 80.000 de persoane vaccinate în România. S-au raportat 133 de reacții adverse

O nouă zi cu peste 80.000 de persoane vaccinate în România. S-au raportat 133 de reacții adverse   0

read more
Ce tip de test trebuie făcut pentru a afla dacă ai anticorpi împotriva SARS-COV-2

Ce tip de test trebuie făcut pentru a afla dacă ai anticorpi împotriva SARS-COV-2   0

read more
Florin Cîțu: Până duminică am putea ajunge la 1.600 de paturi ATI. Următoarea țintă este 1.800

Florin Cîțu: Până duminică am putea ajunge la 1.600 de paturi ATI. Următoarea țintă este 1.800   0

read more

Cazurile rare de tromboză asociate vaccinului AstraZeneca ar putea avea legătură cu proteina FP4, arată studiile   0

read more
Dr. Daniela Stratomir, despre cum se face alegerea testelor pentru anticorpi specifici SARS-CoV-2 şi cum funcţionează acestea

Dr. Daniela Stratomir, despre cum se face alegerea testelor pentru anticorpi specifici SARS-CoV-2 şi cum funcţionează acestea   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.