CODUL ROSU medical. Al doilea val de imbolnaviri la copii, in urma infectiei cu E.Coli la Spitalul din Pitesti.Previous Article
Ciurchea prezinta CARDUL DE SANATATE- liveNext Article

Alianta Medicilor : „Nu mai vrem să fim complici prin tacere“

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Alianta Medicilor : „Nu mai vrem să fim complici prin tacere“

Bogdan Tănase şi Letiţia Coriu, doi dintre liderii organizaţiei „Alianţa Medicilor”, vorbesc despre încercarea lor de a declanşa reforma sistemului medical din România.

În vara anului trecut, un grup de Facebook creat de câţiva medici nemulţumiţi a adunat peste 30.000 de utilizatori în mai puţin de o săptămână şi a aprins scânteia unei mişcări reformiste în interiorul sistemului sanitar. Medici din toată ţara au postat mesaje în care au semnalat neregulile şi problemele cu care se confruntă în spitale, iar iniţiatorii grupului s-au hotărât să obţină identitate juridică şi să transforme mişcarea într-un ONG.

alianta medicilor logo

Aşa a apărut “Alianţa Medicilor pentru reformarea sistemului medical”, organizaţie condusă de doctori din generaţia de 40 de ani, suficient de maturi încât să cunoască problemele sistemului şi încă destul de tineri pentru a se folosi de forţa noile mijloace de comunicare. Astfel, sub recomandarea zecilor de mii de susţinători adunaţi pe Facebook, liderii Alianţei (medici anonimi care n-au ocupat până acum nicio funcţie) au ajuns să fie chemaţi la consultările de la Ministerul Sănătăţii şi din Parlament şi au dat comunicate preluate de toată presa centrală. După tragedia de la Colectiv, Alianţa Medicilor a criticat public atitudinea profesorilor Ioan Lascăr şi Dan Mircea Enescu, acuzându-i că supraestimează condiţiile din spitalele româneşti din dorinţa de a face „lobby unor politicieni pentru beneficii vremelnice”.

Comunicatul a fost, totodată, şi un mesaj indirect prin care Alianţa i-a îndemnat pe medici să renunţe la tăcere şi să vorbească despre neregulile din sistem, chiar şi atunci când în spatele acestor nereguli se află doctori recunoscuţi drept adevărate somităţi în lumea medicală. Pentru că da, dorinţa de schimbare a celor din generaţia tânără se împotmoleşte de multe ori în această dilemă: ce faci când lupta pentru reformarea sistemului te obligă să-l înfrunţi pe cel care ţi-a pus bisturiul în mână?

„Adevărul”: Cum a ajuns un grup de Facebook să se transforme într-un ONG care îşi propune să contribuie la reformarea sistemului medical din România?

Bogdan Tănase: Dacă nu exista internetul, toate acestea nu erau posibile. Gândiţi-vă că, cel mai adesea, prin canalele clasice de comunicare sunt ascultaţi cei cărora le convine starea de lucruri actuală. Jurnaliştii se duc, din reflex, către medicii renumiţi care s-au impus de-a lungul timpului şi care, în general, sunt mulţumiţi de cum le merge. Totuşi, marea majoritate a medicilor, „pălmaşii” de la baza sistemului, sunt profund nemulţumiţi. La acel moment, în august anul trecut, ei nu aveau un loc unde să se exprime şi acel grup de Facebook le-a oferit această şansă. A fost o adevărată erupţie a nemulţumirilor. Constatând amploarea fenomenului, ne-am hotărât să transformăm acea entitate virtuală într-un ONG cu personalitate juridică, prin care să ne implicăm cu toţii în reformarea sistemului. Am creat un formular de adeziune şi avem deja câteva sute de membri.

Letiţia Coriu: Vrem să fie o organizaţie cu reprezentare largă, cu sucursale în toate oraşele şi care să funcţioneze democratic, prin alegeri, prin adunare generală, cu un statut şi nişte obiective clare. Alianţa Medicilor poate aduce un suflu nou, un suflu al unei generaţii mature profesional şi care are puterea să lupte acolo unde maeştrii noştri nu mai pot lupta.

Nu mai pot lupta sau nu îşi doresc să lupte pentru a reforma un sistem care le convine? Vorbeaţi mai devreme de medicii cu o anumită statură care sunt mulţumiţi de cum arată lucrurile…

Bogdan Tănase: La noi, respectul faţă de profesorii tăi, faţă de cei care te-au învăţat, este stipulat în jurământul lui Hipocrat de acum 2.000 de ani. Ştiţi cum se spune: „Ţi-a pus bisturiul în mână”. Întotdeauna îmi voi aminti, indiferent dacă eu consider că este ceva greşit în anumite privinţe. Îi datorez profesorului respect. Medicina e o chestie care se transmite, e o relaţie maestru-elev care în multe meserii nu există.

Respectul rămâne şi atunci când îţi vezi maestrul pe un afiş electoral, susţinând un politician pentru a obţine ulterior avantaje?

Bogdan Tănase: Este motivul pentru care le este greu să ia poziţie, pentru că au fost compromisuri făcute la un moment dat cu cei din zona politică. Odată ce ai făcut un compromis, lucrurile nu mai pot curge decât într-o singură direcţie. La fel de adevărat este şi că mulţi au intrat în politică şi au făcut compromisuri cu intenţia de a obţine avantaje pentru sistemul medical, nu pentru ei personal.

Letiţia Coriu: Suntem în contradicţie puternică cu atitudinea multor vârfuri ale medicinei, a căror alegere o respectăm. În acelaşi timp şi în aceeaşi măsură, le rămânem recunoscători pentru ceea ce ne-au învăţat. De aceea este şi atât de complicată lupta noastră, pentru că lucrurile acestea nu sunt uşor de separat.

Bogdan Tănase: Medicina este o castă, iar accesul într-o castă cu o ierarhie foarte strictă e destul de greu. La noi poate e chiar mai greu decât în alte părţi. Cariera de medic e o carieră ingrată, pentru că stai în şcoală vreo 12 ani şi abia după vârsta de 30 de ani ajungi pe picioarele tale cât de cât. Ori, la 30 de ani, un ziarist, de exemplu, dacă vrea să-şi dea demisia şi să se apuce de IT, e uşor. Eu, care 12 ani am buchisit nişte cărţi care n-au legătură cu alt domeniu, sunt handicapat din punct de vedere al abilităţilor. Suntem o forţă de muncă extrem de specializată, iar această specializare, pe lângă faptul că ne îndreptăţeşte, în opinia noastră, la un statut superior, ne şi handicapează pentru că nu putem îmbrăţişa altă carieră. Asta scade şi din spiritul de revoltă în faţa neregulilor din sistem.

În mesajul manifest postat la deschiderea grupului de Facebook spuneaţi: „Nu mai vrem sa fim complicii celor care nu doresc redresarea sistemului sanitar!”. În ce a constat această complicitate de până acum?

Letiţia Coriu: Complicitatea a constat în tăcere. Medicii sunt oameni ocupaţi, ajungem la 07.30 la spital, ne abordează pacienţii, ne facem meseria şi nu avem timp prea mult să reflectăm la ceea ce se întâmplă în sistemul medical sau să protestăm prin mass-media. Mulţi au ales să plece din ţară. Colegiul Medicilor a tăcut, fiecare a ales un mijloc personal de a se dezvolta.

Bogdan Tănase: Vă dau un exemplu ipotetic: Prin farmacia unui spital se achiziţionează, preferenţial, un antibiotic foarte scump şi în acelaşi timp ineficient pentru flora bacteriană din spitalul respectiv. Medicii nu fac scandal în legătură cu această situaţie, însă şi dacă s-ar duce unul din ei la managerul spitalului să-i ceară socoteală, nu s-ar întâmpla nimic. Şi mai e şi indexat.

Ce v-a făcut să renunţaţi la această complicitate prin tăcere şi să înfiinţaţi o organizaţie prin care îi îndemnaţi pe medici să ia atitudine?

Letiţia Coriu: Unul din motivele pentru care am început protestul este şi faptul că fata mea e studentă la Medicină şi vrea să rămână în România. M-am gândit că am datoria de a lupta pentru reconstruirea acestui sistem în care şi ea va lucra într-o zi.

Bogdan Tănase: E foarte important ca toţi să avem spirit civic şi să luăm atitudine. Eu m-am băgat în chestia asta pentru că mi s-a părut o idee pentru care merită luptat, chiar dacă mulţi colegi mi-au spus că mă bat cu morile de vânt. Şi n-a fost uşor nici pentru noi să ne hotărâm, pentru că suntem la prima iniţiativă de genul ăsta. Până acum am condus echipe de cel mult 4-5 oameni, nu avem experienţa managerială de a conduce o organizaţie care poate aduna sute sau chiar mii de membri. Dar faptul că suntem nişte medici simpli, că n-am fost implicaţi politic sau în vreo organizaţie, ne poate aduce şi un plus de credibilitate pe care mişcarea sindicală nu-l mai are în ochii medicilor.

De ce nu mai au sindicatele credibilitate?

Bogdan Tănase: Pentru că nu au adus nimic, de-a lungul anilor, pentru medici. Orice sindicat se bazează pe număr. Dacă vrei să faci o grevă trebuie să ai 50 % plus unu din membrii organizaţiei respective, ori medicii nu sunt 50 % din personalul unui spital. Un sindicat reprezintă interesele personalului medical, dar nu primordial ale medicilor, ci mai curând ale personalului mediu. Nu ne-ar deranja asta, dar trebuie să fie o organizaţie care să reprezinte şi interesele noastre.

Cum îşi propune Alianţa Medicilor să contribuie la reformarea sistemului sanitar?

Bogdan Tănase: Vom avea luări de poziţii faţă de anormalităţile din sistemul medical şi vom construi o platformă online pe care să se semnaleze de către colegii noştri neregulile din sistem. Pentru început, principalele căi vor fi dialogul şi luarea de poziţie.

Vă temeţi de o eventuală reacţie a celor care nu-şi doresc reformarea sistemului?

Bogdan Tănase: Da, ştim că sunt mult interese şi multe presiuni. Pe fiecare dintre noi. Punctual, la adresa mea au fost multe mesaje transmise din interiorul sistemului medical. Pe altă parte, se încearcă discreditarea: după comunicatul dat în cazul Colectiv am fost acuzaţi că aruncăm cu noroi în medici, ceea ce nu era adevărat. Noi n-am făcut decât să semnalăm slaba dotare a spitalelor din România şi greşelile de comunicare ale celor care au gestionat criza.

Letiţia Coriu: Atunci când te opui unui sistem împământenit de 25 de ani, e normal să se opună rezistenţă. Presiuni există, ni le-am asumat şi ne-am aşteptat la ele. Dar partea bună este că sunt şi oameni care ne susţin şi care îşi doresc cu adevărat o schimbare. Eu nu cred că există medic care să nu fie de acord cu principiile promovate de noi, dar din anumite motive – poziţie socială, poziţia câştigată în ierarhia sistemului medical – unii dintre ei îşi doresc să conserve starea de lucruri actuală.

Aţi ieşit în stradă la protestele organizate după tragedia de la Colectiv?

Bogdan Tănase: Da, am vrut să ies şi să arăt că îmi doresc să se schimbe ceva în România. Am trăit un sentiment de emoţie şi speranţă, mai ales când am văzut că oamenii au înţeles că medicii au făcut tot ce au putut cu resursele avute la dispoziţie şi că decizia de modernizare a sistemului medical este la politicieni şi nu la medici. Asta mi se pare o schimbare în mentalul colectiv, fiindcă până acum tendinţa era de a blama medicii.

Letiţia Coriu: Până acum, printr-o politică anume, revolta a fost dirijată spre medici. Subfinanţând sistemul medical, politicienii i-au obligat pe pacienţi să plătească serviciile sub formă de plic acordat medicului, iar societatea îşi formase o părere greşită. Mai nou, pacienţii au început să înţeleagă că vina pentru actul medical de proastă calitate nu este a medicilor, ci a politicienilor care au gestionat sistemul.

Mergând să se trateze în străinătate, politicienii se comportă ca şi cum serviciile medicale din România sunt pentru cetăţenii de rangul doi. Cetăţenii de rangul unu au posibiliatea să se ducă în altă parte.

Bogdan Tănase, preşedinte Alianţa Medicilor

 „Spitalele din provincie sunt un fel de depou pentru cei care nu au resurse să ajungă la centru”

Cu ce ar trebui să înceapă o reformă a sistemului medical din România?

Bogdan Tănase: Este mai simplu cu ajutorul unui exemplu. Dacă sunteţi manager la Coca-Cola şi vreţi să veniţi în România, ce faceţi prima dată? Faceţi un studiu de piaţă să vedeţi dacă românilor le-ar plăcea să le vindeţi Coca-Cola sau nu. Noi facem parte dintr-un sistem care încearcă să distribuie sănătate românilor, dar n-a făcut nimeni un studiu de piaţă să spună „domnule, ce le trebuie românilor, ce nevoi au?”. Pornind de la aceste nevoi să se facă o strategie de dezvoltare care să fie coerentă şi pe care să o păstreze toate guvernele, să se meargă cu ea înainte.

Letiţia Coriu: Strategia există, cred că ar trebui mai degrabă schimbată. Sunt foarte mulţi specialişti plătiţi de statul român să facă politicile de sănătate, dar le-au făcut aşa de bine că suntem cu toţii nemulţumiţi, şi medici, şi pacienţi. Dacă aceşti strategi aveau o activitate bună, nu mai dorea nimeni schimbare. În ultimii 25 de ani, persoanele din minister au rămas cam aceleaşi, chiar dacă miniştrii şi secretarii de stat s-au schimbat.

Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că au fost mereu puţini, banii din Sănătate au fost şi prost gestionaţi…

Bogdan Tănase: Subfinanţarea este şi ea o mare problemă. Ca procent din PIB, suntem la coada Uniunii Europene. Sunt ţări cu PIB mult mai mare şi acordă 10 % pentru Sănătate. Am avut absorţie aproape zero pe fondurile europene, cu toate că există studii de fezabilitate care arată că este necesară înfiinţarea a şase sau opt spitale regionale. Sunt făcute de ani de zile, dar nu s-au pus niciodată în practică. Prin accesarea de fonduri europene puteam construi spitale regionale de urgenţă. S-ar fi creat şi locuri de muncă, că tot se spune că sănătatea nu produce. Apoi, într-adevăr, subfinanţarea este dublată de managementul defectuos. Există un sistem de achiziţii centralizat la nivelul ministerului, dar nu există un standard de dotare al spitalelor.

Letiţia Coriu: Multe dintre spitalele noastre funcţionează pe certificate de conformitate, pentru că nu au autorizaţii sanitare.

Unul din obiectivele noului Guvern este o nouă lege a Sănătăţii. Cât de important este acest pas în ecuaţia reformei pentru care militaţi?

Bogdan Tănase: Fără o nouă lege nu se poate face schimbarea. Toată sănătatea românească funcţionează în acest moment pe baza legii sănătăţii din 1995, căreia i s-au adus 107 amendamente şi care impune nişte inegalităţi în sistem. E o discrepanţă între ce se întâmplă în Bucureşti şi ce se întâmplă la Urziceni. Sunt nici 100 de kilometri, dar diferenţele sunt ca de la cer la pământ între viaţa unui medic la Urziceni şi viaţa unui medic la Bucureşti. Aşa apare şi migraţia internă, pentru că nu există doar migraţie externă. Vin medicii de la Buzău la Bucureşti. Nu stau la Buzău pentru că se deprofesionalizează din cauza lipsei de dotări. Şi la Bucureşti e departe de ce ar trebuie să fie, eu nu pot să aplic chestiile pe care le-am învăţat în facultate acum zece ani.

Letiţia Coriu: În anumite zone geografice nu poţi avea acees la servicii de sănătate cum ai în oraşele universitare, pentru că şi plata acestor servicii din partea statului român este absolut discriminatorie.

În ce sens?

Bogdan Tănase: Veniturile spitalelor vin de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (n.r. CNAS). Dacă vă operaţi la Bârlad de apendicită, spitalul din Bârlad primeşte 3 lei. Dacă vă operaţi la Bucureşti, spitalul primeşte 6 lei. Asta pentru că spitalele sunt clasificate diferit. Şi atunci, normal că spitalul din Bârlad va sărăci şi va oferi servicii mai proaste şi salarii mai mici pentru medicii care lucrează acolo şi implicit oamenii din acea regiune nu vor avea acces la servicii medicale de acelaşi nivel ca cei din Bucureşti. Nu vorbesc de chestii ieşite din comun, transplant sau altceva, care în toate ţările se fac în centrele mari, dar lucrurile normale ar trebui rezolvate acolo, aproape de locuinţa pacienţilor. La noi nu e aşa. În Bucureşti, Iaşi şi alte câteva centre se rezolvă tot. Restul sunt un fel de zonă de tranzit sau un fel de depou pentru cazurile care nu au resurse de a ajunge la centru.

Letiţia Coriu: Decizia de a împărţi spitalele în categorii a fost asumată politic, dar nu e corectă. Asta e o schimbare importantă care se poate aduce odată cu o nouă lege. Dar ca să elimini împărţirea pe categorii trebuie să eficientizezi spitalele, să aduci ce le lipseşte, specialităţi, doctori, dotări, trebuie să dezvolţi. Ca să dezvolţi trebuie să ai o strategie. Ca să ai o strategie, trebuie făcut un studiu prin care să stabileşti ce e nevoie să dezvolţi.

Bogdan Tănase: Trebuie să înţelegem că inechitatea sistemului sanitar este un lucru foarte grav. În Franţa, de exemplu, orice oraş de nivelul Urziceniului are un spital comparabil cu spitalele universitare din România. Acum zece ani am fost la Avignon, capitala unei regiuni, şi în momentul ăla aveau două tomografe şi un RMN, chestii pe care nu le găseşti în spitalele din Bucureşti. Puteai să faci tomograf la orice oră din zi şi din noapte. Şeful secţiei de chirurgie de acolo mi-a povestit că atunci când a ajuns şeful secţiei l-a chemat prefectul regiunii respective şi i-a spus: „Voi nu operaţi laparoscopic. Ce vă trebuie ca să dezvoltaţi chirurgia laparoscopică aici, în spitalul ăsta?”. Ăla s-a gândit, i-a dat o listă şi i s-a pus la dispoziţie tot ce era necesar. În care spital din România s-a întâmplat chestia asta?

alianta medicilor logo

 

Sursa

 

 

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

Facebook

Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Dr. Liviu Ojoga, Şef Secţie Ortopedie-Traumatologie SANADOR:„Pentru a evita accidentările pe pârtie, organismul trebuie pregătit pentru efort“

Dr. Liviu Ojoga, Şef Secţie Ortopedie-Traumatologie SANADOR:„Pentru a evita accidentările pe pârtie, organismul trebuie pregătit pentru efort“   0

read more
Un nou studiu arată că scleroza multiplă este provocată de un virus

Un nou studiu arată că scleroza multiplă este provocată de un virus   0

read more
Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament Covid

Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament Covid   0

read more
Care este viitorul vaccinării anti-COVID? Valeriu Gheorghiță: Toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba

Care este viitorul vaccinării anti-COVID? Valeriu Gheorghiță: Toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba   0

read more
Vaccinarea la copiii de 5-11 ani: Doar 4 la un milion riscă să facă miocardită după vaccin, față de 1 la 1.600 dacă face COVID

Vaccinarea la copiii de 5-11 ani: Doar 4 la un milion riscă să facă miocardită după vaccin, față de 1 la 1.600 dacă face COVID   0

read more
Rafila: Numărul persoanelor internate zilnic din cauza Covid este de 200-250. Gradul de ocupare al paturilor Covid este de 16%

Rafila: Numărul persoanelor internate zilnic din cauza Covid este de 200-250. Gradul de ocupare al paturilor Covid este de 16%   0

read more
Ce fac dacă am simptome de COVID? Regulile pentru pacienți se schimbă, au fost înființate centrele de evaluare

Ce fac dacă am simptome de COVID? Regulile pentru pacienți se schimbă, au fost înființate centrele de evaluare   0

read more
Românii pot să-și facă doza booster la 4 luni după ce au terminat schema de vaccinare. Decizia intră în vigoare de luni

Românii pot să-și facă doza booster la 4 luni după ce au terminat schema de vaccinare. Decizia intră în vigoare de luni   0

read more
Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament pentru infarct miocardic și accidente vasculare

Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament pentru infarct miocardic și accidente vasculare   0

read more
Doi compuşi din cannabis ar putea preveni infecţia cu coronavirus, potrivit unui studiu

Doi compuşi din cannabis ar putea preveni infecţia cu coronavirus, potrivit unui studiu   0

read more
DOCUMENT. Restricții în Capitală, după intrarea în scenariul roșu. Masca redevine obligatorie pe stradă

DOCUMENT. Restricții în Capitală, după intrarea în scenariul roșu. Masca redevine obligatorie pe stradă   0

read more
OMS: Varianta Omicron este dominantă la nivel mondial, reprezentând aproape 60% din cazuri

OMS: Varianta Omicron este dominantă la nivel mondial, reprezentând aproape 60% din cazuri   0

read more
Se deschid primele centre de plasmafereză
din România. Substanţa colectată va fi oferită în schimbul medicamentelor cu plasmă

Se deschid primele centre de plasmafereză din România. Substanţa colectată va fi oferită în schimbul medicamentelor cu plasmă   0

read more
Imagistică funcțională avansată pentru diagnosticul oncologic

Imagistică funcțională avansată pentru diagnosticul oncologic   0

read more
Unii români confundă medicamentele cu suplimentele. Avertismentul specialiștilor: „Pot fi periculoase. Nu există un control real”

Unii români confundă medicamentele cu suplimentele. Avertismentul specialiștilor: „Pot fi periculoase. Nu există un control real”   0

read more
Medicii tineri din România nu se mai grăbesc să plece din țară. Explicația unui manager de spital

Medicii tineri din România nu se mai grăbesc să plece din țară. Explicația unui manager de spital   0

read more
STUDIU: Coronavirusul își pierde 90% din capacitatea de a infecta în cinci minute în aer

STUDIU: Coronavirusul își pierde 90% din capacitatea de a infecta în cinci minute în aer   0

read more
OMS: O strategie de vaccinare bazată pe boostere repetate, puţin probabil să fie adecvată

OMS: O strategie de vaccinare bazată pe boostere repetate, puţin probabil să fie adecvată   0

read more
România a atins pragul de 8 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză

România a atins pragul de 8 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză   0

read more
OMS: Covid-19 nu poate fi tratat deocamdată ca o boală endemică precum gripa

OMS: Covid-19 nu poate fi tratat deocamdată ca o boală endemică precum gripa   0

read more
Pfizer şi Moderna anunţă că pregătesc vaccinuri pentru varianta Omicron. Când ar putea fi gata

Pfizer şi Moderna anunţă că pregătesc vaccinuri pentru varianta Omicron. Când ar putea fi gata   0

read more
Cât durează simptomele Omicron?

Cât durează simptomele Omicron?   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.