Norme Coca 2023 - 2024

Fundaţia Albert şi Mary Lasker a anunţat ieri, 8 septembrie, câştigătorii prestigioaselor premii Lasker din acest an. Acestea au fost acordate pentru elucidarea unui important mecanism celular, pentru dezvoltarea unei tehnici chirurgicale care îmbunătăţeşte viaţa pacienţilor cu boală Parkinson şi pentru descoperirea locusului genei BRCA1, cauzacancerului de sân ereditar. Acordate începând cu 1946, premiile Fundaţiei Laskerrecompensează oameni de ştiinţă, clinicieni sau funcţionari publici care au contribuit la progresele majore în înţelegerea, diangosticarea, tratamentul, vindecarea sau prevenirea bolilor umane. De-a lungul timpului, 86 de laureaţi Lasker au câştigat şiPremiul Nobel, dintre care 47 în ultimele trei decenii.

nobelului-american-pentru-medicina

Peter Walter (de la Univeristatea California din San Francisco) şi Kazutoshi Mori (de la Universitatea din Kyoto,Japonia), vor primiPremiul Albert Lasker pentru Cercetare Fundamentală pentru descoperirile care au elucidat un sistem celular cheie de control al calităţii, răspunsul la proteinele depliate (UPR- unfolded protein response).

 

Un sistem celular esențial

Plierea corectă a proteinelor este un proces esenţial tuturor organismelor, prin care rezultă o structură tridimensională specifică, capabilă să realizeze anumite sarcini. O proteină depliată, în schimb, este un amestec de aminoacizi potenţial dăunător pentru celulă care, prin UPR, recunoaşte acumularea periculoasă a acestor proteine şi rezolvă problema. Walter şi Mori au cercetat independent „coregrafia complexă” prin care celulele trimit semnale către nucleu, activând transcrierea de gene ale căror produse ajută la corectarea situaţiei. Prin activitatea lor, cei doi au contribuit la mai buna înţelegere a unor boli moştenite precum fibroza chistică, retinita pigmentară şi anumite afecţiuni cu niveluri crescute ale colesterolului, în care proteinele decuplate copleşesc UPR.

 

Un nou tratament simptomatic al bolii Parkinson

Mahlon R. DeLong (Şcoala de Medicină a Universităţii Emory, Atlanta) şi Alim Louis Benabid (Universitatea Joseph Fourier, Genoble, Franţa ), vor primi Premiul Lasker- DeBakey pentru Cercetare Clinică pentru dezvoltarea unei tehnici chirurgicale –stimularea cerebrală profundă cu frecvenţă înaltă a nucleului subtalamic – care reduce tremorul şi restaurează funcţia motorie la pacienţii cu boală Parkinson în stadii avansate.

 

Tremorul în boala Parkinson este cauzat de distrugerea celulelor producătoare de dopamină din ganglionii bazali. Timp de zeci de ani, singurul tratament viabil a fost administrarea de levodopa, transformat prin procesele metabolice din creier în dopamină. Însă administrarea prelungită de levodopa poate cauza efecte secundare serioase.

DeLong este cel care descoperise că prin crearea unei leziuni în nucleul subtalamic într-un model animal al bolii Parkinsonîmbunătăţeşte simptomele motorii ale animalului. Benabid, în schimb, dezvoltase tratamentul prin stimulare electrică cu frecvenţă înaltă la pacienţii cu tremor esenţial şi, ţinând cont de descoperirea lui DeLong, a aplicat metoda la nivelul nucleului subtalamic. În 2002, Food and Drug Administration, agenţia federală americană care reglementează şi supervizează siguranţa alimentară şi produsele farmaceutice, a aprobat această metodă pentru tratamentul în stadiile avansate ale bolii Parkinson. Fundaţia Lasker apreciază că activitatea celor doi a îmunătăţit viaţa a peste 100.000 de pacienţi care au beneficiat de această procedură la nivel mondial.

 

Descoperitoarea genei cancerului de sân ereditar

Mary-Claire King (Universitatea Washington din Seattle) va primi Premiul Lasker-Koshland pentru Reuşite Excepţionale pentru contribuţiile sale în medicină şi drepturile omului. King a demonstrat existenţa susceptibilităţii familiale la cancerul de sân  şi a descoperit locusul genei BRCA1 înaintea erei secvenţierii rapide şi într-o perioadă în care oamenii de ştiinţă nu credeau că susceptibilitatea unei boli foarte complexe precum cancerul de sân poate fi legată de mutația unei singure gene.

 

King a început căutarea presupusei gene în urmă cu 40 de ani. Prin analiza şi modelarea matematică a peste 1.500 de familii ale femeilor cu cancer de sân, ea a ajuns la concluzia că o singură genă era răspunzătoare pentru apariţia cancerului de sân în anumite familii. După analizarea ADN-ului rudelor, ea a raportat, în 1990, că o parte a cromozomului 17 este responsabilă de apariţia precoce a cancerului de sân sau ovarian la unele familii.

 

Tot King este cea care a dezvoltat metoda de analiză a ADN pentru stabilirea înrudirii. În acest fel, în Argentina au putut fi identificaţi peste ani copiii răpiţi sau născuţi în înschisoare în timpul regimului militar din anii 1970-1980. Această metodă şi cele care au dezvoltat-o au permis identificarea soldaţilor necunoscuţi şi a victimelor catastrofelor naturale sau provocate de om (precum atentatul de la 11 septembrie).

 

Distincţiile, care vor fi înmânate la 19 septembrie la New York, sunt însoţită de un onorariu e 250.000 de dolari pentru fiecare categorie.

 

 

Sursa: SanatateaTV
  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro