Disfunctiile sexuale pot fi un veritabil indicator al sanatatii. De foarte multe ori, ele reprezinta varful aisbergului unor afectiuni serioasePrevious Article
Ciurchea: Perioada de testare a cardului de sanatate va incepe de pe 25 noiembrieNext Article

Boala Parkinson nu este o boala

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Boala Parkinson nu este o boala
Related Articles

Interviu cu prof. dr. Amos Korczyn

 

Prof. dr. Amos Korczyn susţine nevoia schimbării definiţiei bolii Parkinson şi a perspectivei de cercetare, astfel încât să fie posibilă dezvoltarea de medicamente care să modifice evoluţia afecţiunii neurodegenerative. El consideră că cei care fac cercetare în domeniu nu-şi mai pot permite să ignore faptul că aceleaşi manifestări clinice pot fi rezultatul unor mecanisme etiopatogenice diferite. Expert în demenţe şi boli neurodegenerative, prof. dr. Amos Korczyn  este autorul a peste 600 de articole publicate în jurnale ştiinţifice, membru al boardului editorial pentru 15 reviste internaţionale şi organizatorul mai multor conferinţe, în special în domeniul demenţei, bolii Parkinson şi neurodegenerării.

 

 

   – Ar trebui să redefinim boala Parkinson? De ce?
  – Cred că definiţia pe care o avem în prezent este pragmatică, practică, ajută în diagnosticul pacienţilor. Medicamentele de care dispunem acum sunt bune, dar toate ajută doar la tratamentul simptomatic. Şi nu avem medicamente care să modifice boala. Niciuna dintre substanţele pe care le folosim nu schimbă cursul bolii. Definiţia bolii ar trebui să includă, de asemenea, patogeneza bolii. Dacă am şti patogeneza bolii, ar fi mai uşor pentru noi să găsim tratamente care să reducă rata de declin, să fie neuroprotectoare. Ca să găsim medicamente neuroprotectoare, trebuie să aflăm care sunt mecanismele care stau la baza neurodegenerării şi a declinului. Şi, în perspectiva mea, există mai multe astfel de mecanisme, nu unul singur. Poate că fiecare pacient are un mecanism diferit.

 

   – Asta explică şi afirmaţia dvs. că „boala Parkinson nu este o boală“?
   – Da, ceea ce vedem la pacienţii care vin cu boala Parkinson sunt manifestările clinice, rezultatul unor schimbări patologice în creier. Dar sunt multe etiologii posibile pentru aceste schimbări patologice, iar definirea bolii depinde de patogeneză, nu de rezultatul final.

 

   – Riscăm ceva dacă o tratăm ca pe o singură boală?
   – Teoretic, nu, numai că tratamentele de care dispunem acum sunt doar simptomatice. Şi pentru că o abordăm ca pe o singură boală, nu putem merge mai departe, adică să găsim medicamente care modifică evoluţia bolii.

Markeri intermediari

   – Aţi vorbit despre rolul markerilor în înţelegerea bolii Parkinson. Cum ne pot ajuta, mai exact?
   – Ne pot arăta ce pacienţi au stres oxidativ, iar ei ar trebui trataţi cu medicamente antioxidante; la fel, ce pacienţi suferă din cauza inflamaţiei – şi ei trebuie trataţi corespunzător. Şi aşa mai departe. Vorbim de patru, cinci, poate zece mecanisme diferite, care duc la acelaşi rezultat, dar fiecare dintre ele va trebui tratat într-un mod diferit, pentru a încetini evoluţia bolii. Chiar dacă tratamentul simptomatic va rămâne acelaşi pentru toată lumea.

 

   – Ce tip de markeri ar trebui să fie ţinta intervenţiei în boala Parkinson?
   – Avem markerii inflamaţiei, ai stresului oxidativ, ai unui defect în metabolismul proteic şi aşa mai departe. Sunt multe opţiuni diferite. Vorbim de markeri intermediari. Cauzele sunt diferite (genetice, de mediu). Aceştia sunt markerii iniţiali. Markerii finali sunt ceea ce se întâmplă cu creierul în termeni de degenerare. Markerii intermediari sunt schimbările metabolice care duc de la cauza originală până la rezultatul final. Aceştia trebuie să fie ţinta intervenţiei terapeutice.

 

   – Mai putem vorbi în acest context de un concept unitar al neurodegenerării?
   – Neurodegenerarea este ca îmbătrânirea. Sunt multe cauze care duc la îmbătrânire, care se manifestă în diferite proporţii. Unii au gene care îi protejează, alţii sunt implicaţi în anumite activităţi şi pot fi expuşi unor factori care vor accelera sau încetini neurodegenerarea. Trebuie să identificăm aceşti factori.

Medicină personalizată în neurodegenerare

   – Ce speranţe avem pentru crearea unor medicamente ce pot modifica evoluţia bolii?
   – Dacă teoria aceasta e corectă, avem speranţe foarte mari. Dar trebuie să studiem aceste lucruri în maniera corectă. Trebuie să identificăm ce pacienţi au ce tip de mecanisme patogenice şi să încercăm să abordăm fiecare din aceste mecanisme într-o manieră specifică.

 

   – Şi despre boala Alzheimer s-a crezut, în mod tradiţional, că este o afecţiune omogenă. Mai este o afirmaţie corectă?
   – Nu tocmai. Boala Alzheimer este mai complexă, dar foarte similară din acest punct de vedere cu boala Parkinson. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru alte afecţiuni neurodegenerative, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică. Este la fel ca în boala Parkinson, sunt multe gene care contribuie fie pozitiv, fie negativ, la expresia bolii, dar sunt şi mulţi factori de mediu care pot influenţa evoluţia. Şi, din moment ce nu putem controla individual aşa de mulţi factori, nu ne rămâne decât să ne concentrăm pe următorul pas: schimbările metabolice intermediare.

Stresul favorizează demenţa post-AVC

   – Anul trecut aţi publicat un studiu privind relaţia dintre stres, nivelul serotoninei şi demenţa post-AVC. Despre ce a fost vorba?
   – Studiul a fost făcut pe pacienţi care au suferit un AVC, i-am monitorizat, ştiind că mulţi dintre ei urmau să dezvolte fie AVC recurent, fie declin cognitiv, fie depresie. Ne-am concentrat studiul pe schimbările cognitive. Ne-au interesat cei care au dezvoltat în cele din urmă demenţă, dar i-am urmărit în stadiile iniţiale, când cogniţia lor a început să se degradeze într-o anumită măsură. Voiam să vedem cine sunt cei care dezvoltă declin cognitiv, să îi comparăm cu ceilalţi. Una dintre descoperirile noastre a fost că pacienţii care s-au confruntat cu stres în perioada post-AVC au fost mai predispuşi la deteriorare cognitivă.

 

   – Cum ar putea fi traduse rezultatele acestui studiu într-un tratament antidemenţă pentru pacienţii cu AVC?
   – Despre asta vă voi povesti la anul sau peste doi ani. Nu avem încă răspunsurile, încă investigăm. Dar sperăm să putem exploata această cercetare într-o strategie terapeutică.

 

   – Una dintre controversele actuale este faptul că scleroza multiplă poate fi considerată fie o boală inflamatorie, fie o afecţiune neurode­ge­nerativă. Care este perspectiva dumneavoastră asupra acestui subiect?
   – Aşa este, există o componentă inflamatorie, dar, în cele din urmă, inflamaţia cauzează neurodegenerare. Deci creierul se schimbă, degenerează. Ceea ce vezi iniţial la IRM este rezultatul unui proces inflamator. Acesta duce în timp la neurodegenerare.

 

   – Ştim ce a venit mai întâi, oul sau găina?
   – Ştim. Desigur că oul. Dacă crezi în evoluţie, atunci există o mutaţie care a dus la crearea acestei specii noi. Dacă există o mutaţie la un anumit organism, iar următorul animal va fi o găină, atunci sigur că mai întâi a fost oul. Oul fusese depus de un alt animal, care era similar, dar nu identic. După mutaţie, a devenit oul găinii. În acest caz, este la fel. Inflamaţia este prima parte, ştim cum se întâmplă, ştim cum celulele imune, de tip T, determină inflamaţia creierului, ducând apoi la neurodegenerare.

 

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Facebook

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Familia fostului ministru Sebastian Vlădescu deține firma care asigură mentenanța ventilatoarelor din TIR-ul ATI de la „Victor Babeș”

Familia fostului ministru Sebastian Vlădescu deține firma care asigură mentenanța ventilatoarelor din TIR-ul ATI de la „Victor Babeș”   0

read more
Medlife, despre răspunsul imun al organismului după vaccinarea anti-COVID-19: Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic STUDIU

Medlife, despre răspunsul imun al organismului după vaccinarea anti-COVID-19: Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic STUDIU   0

read more
Cum funcţionează cocktailul de anticorpi de la Regeneron şi cum ajută la prevenirea Covid-19

Cum funcţionează cocktailul de anticorpi de la Regeneron şi cum ajută la prevenirea Covid-19   0

read more
Oricine dorește se poate vaccina cu serul AstraZeneca, chiar dacă nu are programare. Precizări CNCAV

Oricine dorește se poate vaccina cu serul AstraZeneca, chiar dacă nu are programare. Precizări CNCAV   0

read more
Nefrectomii de înaltă complexitate realizate minim invaziv la Spitalul Clinic SANADOR

Nefrectomii de înaltă complexitate realizate minim invaziv la Spitalul Clinic SANADOR   0

read more
Adevărul Live de la 14.00: Sarcina în pandemie şi vaccinarea anti COVID-19

Adevărul Live de la 14.00: Sarcina în pandemie şi vaccinarea anti COVID-19   0

read more
Studiu: Tulpina britanică nu provoacă o formă de COVID-19 atât de gravă cum se credea

Studiu: Tulpina britanică nu provoacă o formă de COVID-19 atât de gravă cum se credea   0

read more
Anchetă la Spitalul din Târgu Neamț: un angajat s-a uitat la filme pentru adulți și a virusat calculatoarele

Anchetă la Spitalul din Târgu Neamț: un angajat s-a uitat la filme pentru adulți și a virusat calculatoarele   0

read more
Regeneron a solicitat aprobarea în SUA a tratamentului său cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19, cu scop preventiv

Regeneron a solicitat aprobarea în SUA a tratamentului său cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19, cu scop preventiv   0

read more
Raed Arafat: În România avem aproape 4.000 de paturi ATI, din care 1.532 pentru COVID. Azi am pierdut opt paturi

Raed Arafat: În România avem aproape 4.000 de paturi ATI, din care 1.532 pentru COVID. Azi am pierdut opt paturi   0

read more
DSU: Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor a refuzat intrarea în unitate

DSU: Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor a refuzat intrarea în unitate   0

read more
Trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la Spitalul Victor Babeș din cauza unei defecțiuni la instalația de oxigen

Trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la Spitalul Victor Babeș din cauza unei defecțiuni la instalația de oxigen   0

read more
Peste 62.800 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore. S-au raportat 93 reacții adverse

Peste 62.800 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore. S-au raportat 93 reacții adverse   0

read more
Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru tratarea bolnavilor cu forme grave de COVID

Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru tratarea bolnavilor cu forme grave de COVID   0

read more
Italia măreşte perioada dintre doze la vaccinurile Pfizer şi Moderna, de la 21 la 42 de zile

Italia măreşte perioada dintre doze la vaccinurile Pfizer şi Moderna, de la 21 la 42 de zile   0

read more
Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru a trata pacienţii cu forme grave de COVID

Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru a trata pacienţii cu forme grave de COVID   0

read more
Rată de infectare de 18% în ultimele 24 de ore. La terapie intensivă sunt 1.529 de pacienți

Rată de infectare de 18% în ultimele 24 de ore. La terapie intensivă sunt 1.529 de pacienți   0

read more
REPORTAJ. Două zile alături de un medic de terapie intensivă. Experiențele dramatice trăite într-o tură de 30 de ore de muncă

REPORTAJ. Două zile alături de un medic de terapie intensivă. Experiențele dramatice trăite într-o tură de 30 de ore de muncă   0

read more
Conform unui studiu, Marea Britanie atinge imunitatea de grup. Mircea Iliescu, genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”

Conform unui studiu, Marea Britanie atinge imunitatea de grup. Mircea Iliescu, genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”   0

read more
Marea Britanie ar atinge imunitatea de grup, conform unui studiu. Genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”

Marea Britanie ar atinge imunitatea de grup, conform unui studiu. Genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”   0

read more
Combinaţia de anticorpi a Regeneron reduce riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 cu 81%

Combinaţia de anticorpi a Regeneron reduce riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 cu 81%   0

read more
La cât timp se face rapelul dacă ne-am infectat între doze? Valeriu Gheorghiță: Vaccinarea previne formele severe

La cât timp se face rapelul dacă ne-am infectat între doze? Valeriu Gheorghiță: Vaccinarea previne formele severe   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.