Suntem obișnuiți ca atunci când auzim de tulburări alimentare să ne gândim automat la boli care au legătură cu mâncarea, precum bulimia sau anorexia. Există însă o categorie specială sub care intră o mulțime de alte tulburări de acest gen, care trec de multe ori nediagnosticate și netratate. Una dintre acestea poate fi deshidratarea.

Obiceiul de a nu consuma apă a plasat-o pe Shira Gusfield în categoria EDNOS, adică „tulburări alimentare nespecificate”, o umbrelă sub care se strâng probleme de alimentație de cele mai multe ori puțin cunoscute, nebăgate în seamă și netratate. Conform Centrului pentru Tulburări Alimentare Sheppard Pratt, între 40% și 60% dintre pacienți intră în această categorie, care are și cea mai ridicată rată de mortalitate dintre tulburările alimentare. Dar, din cauză că pacienții EDNOS au de cele mai multe ori o greutate corporală normală, doctorii le consideră mai puțin periculoase sau urgente decât boli precum anorexia sau bulimia.

Shira a început să își restricționeze cantitatea de apă pe care o consuma zilnic, până când, la un moment dat, nu a mai băut nimic pentru 4 zile la rând. Tulburarea a rămas nediagnosticată până când a fost forțată să renunțe la facultate din motive medicale. A fost un diagnostic dat prea târziu, pe care ea a reușit să îl accepte și mai târziu. Chiar și acum, câțiva ani mai târziu, este tot prea bolnavă pentru a merge la universitate cu program normal.

Tulburarea nimănui

A luat mult timp pentru ca tulburările alimentare să fie privite ca atare, ca tulburări ce merită un tratament sub atenția unui medic. Tocmai pentru că derivă din obiceiul fiecăruia în ceea ce privește felul în care se hrănește și își trăiește viața, sunt greu de impus limite de departajare între cei care au o tulburare reală și cei care au „episoade” sau care sunt periodic sub influența nefastă a unor prieteni cu probleme alimentare.

Nici până acum nu există un consens în lumea medicală asupra lucrurilor ce declanșează astfel de obiceiuri. Fiecare caz este personalizat, intim, însă există factori care se regăsesc la mai multe dintre ele. Recent, cercetătorii au descoperit că anumite variații genetice pot aduce un risc mai mare pentru dezvoltarea acestor boli, dar și că oamenii ar avea înscris în ADN tendința spre perfecționism și atenția asupra imaginii corporale.

Următorii factori sunt cei de ordin psihologic, care sunt, la rândul lor, o cauză a biologiei personale, datorită componentelor ereditare și chimice. Se pare că un IQ înalt a fost legat de anorexie, iar anxietatea și depresia joacă un rol major în dezvoltarea acestor boli.

La acești factori se mai adaugă și cei culturali. Mass-media prezintă într-o lumină glamour anorexia, punând modele anorexice pe copertele revistelor și pe podiumurile marilor case de modă. În Marea Britanie, anul trecut a fost un an record pentru numărul copiilor mai mici de 15 ani care au fost internați cu tulburări alimentare, odată cu popularizarea Facebook și creșterea numărului de site-uri care „predau” anorexia și bulimia, scrie The Guardian.

La toate acestea se mai adaugă și o panică creată de epidemia de obezitate, care trebuie să fie redusă cât mai urgent. Mai multe școli din SUA au fost criticate de curând, după ce testele pentru evaluarea indicelui de masă corporală i-a făcut pe unii copii să adopte comportamente ce s-ar putea dezvolta în tulburări alimentare serioase.

Nevoia de apă

În general, avem tendința să acordăm o importanță mai mare produselor pe care le mâncăm decât celor pe care le bem. Iar dintre cele pe care le bem, apa este destinată momentelor în care ne este sete, dar în rest optăm pentru lichide care să ne satisfacă gusturile, cafea cu lapte și ciocolată, suc de fructe, Coca-Cola etc. Când ajungem la un total de 1,5-2 l spunem că ne-am făcut datoria după cum ne cere televizorul. Mai sunt însă și persoane care ajung la sfârșitul zilei și realizează că nici nu au avut timp să bea un pahar cu apă sau mai sunt cei care spun că pur și simplu „nu pot” să bea apă. Toate aceste obiceiuri sunt păguboase pentru organism.

Între cei 2 litri de apă, față de care cercetătorii au păreri împărțite, și un singur pahar de apă pe zi, corpul nostru are nevoie de o cantitate care să îi asigure funcționarea corectă. Volumul total de apă în organism ocupă 55%-60% din greutatea corporală la bărbații tineri și 45%-50% din greutatea corporală le femeile tinere. Această cantitate este repartizată 50% la mușchi, 20% la piele, 10% la sânge și 20% la alte organe. În momentul în care nu ne hidratăm corespunzător fiecare parte a organismului este afectată.

Aproape două treimi din volumul de apă se găsește la nivel intracelular și doar o treime la nivel extracelular. Schimbul de apă din interiorul și din afara celulei o purifică și o ajută să funcţioneze corect. Dacă nu bem apă regulat, celulele se intoxică și funcționarea întregului corp este afectată. Mai multe studii au arătat că printr-un lucru atât de simplu precum hidratarea corectă, performanțele creierului pot să crească și cu 14%.

Pe aceeași idee se bazează și regula de a bea apă cu 30 de minute înainte de masă. Am spus că 10% din volumul total al apei în organism se găsește în sânge, dar sângele este la rândul lui compus 80% din apă. Iar pentru a efectua corect procesul de digestie, sângele trebuie să fie hidratat corect înainte de masă. Altfel, sângele se îngroaşă şi pentru a se hidrata extrage apă din celelalte organe.

Hidratarea nu înseamnă însă doar consum de apă, ci și de fructe și legume bogate în apă, precum pepenele galben şi roşu, fructele de pădure, grapefruitul, bananele; broccoli, ţelina, castraveţii, ardeii, dovleceii, spanacul, salata verde, roşiile, varza, conopida. La polul opus se află consumul de alcool, care duce la micşorarea celulelor, determinând nevoia de eliminare rapidă a surplusului de apă şi, implicit, instalarea deshidratării.

Pentru a menține un echilibru sănătos este bine de știut cum arată un bilanț hidric orientativ, realizat de Centrul de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”.

Sursa