Primul centru privat de transplant renal din România, acreditat de Agenţia Naţională pentru Transplant (ANT), a fost inaugurat astăzi la Spitalul Sf. Constantin din Braşov, într-o conferinţă de presă, dublată de o teleconferinţă cu trei mari specialişti de nivel mondial în transplant, profesori universitari doctori, doi dintre ei activând la Spitalul Universitar din Geneva, cu care unitatea sanitară privată a încheiat un parteneriat.
De altfel, primele operaţii vor fi făcute cu asistenţa medicilor din Elveţia, care şi-au exprimat deplina disponibilitate în susţinerea centrului de la Braşov. „«Centrul de Transplant Renal Profesor Gilles Mentha» şi-a primit numele în memoria profesorului care mi-a fost mentor şi care şi-a manifestat în numeroase rânduri susţinerea pentru acest demers, dar şi în onoarea parteneriatului pentru performanţă pe care instituţia l-a semnat cu Spitalul Universitar din Geneva”, a precizat dr. Bogdan Moldovan (foto 1), chirurgul-şef al Spitalului Sf. Constantin, care a lucrat doi ani în Elveţia şi este al doilea chirurg român ce a obținut Certificatul European de Prelevare Multiorgan și de Transplant Hepatic și Renal. În Geneva s-au pregătit mai mulţi dintre medicii ce alcătuiesc echipa centrului.
Acreditarea a fost un proces lung, care a început în anul 2012.„Obţinerea acreditării este, înainte de toate, o reuşită de care suntem mândri cu toţii. Este, până la urmă, o confirmare a profesionalismului de care dă dovadă echipa Spitalului Sf. Constantin. Cu toate acestea, transplantul rămâne o provocare profesională. Este cea mai dificilă «întreprindere» chirurgicală şi medicală, în general”. Dr. Moldovan a reamintit că echipa de chirurgie va debuta cu transplantul renal de la donatorul viu, înrudit familial, urmând ca, treptat, aici să se realizeze transplant renal de la donatorul aflat în moarte cerebrală, transplant hepatic, transplant pancreatic şi multiorgan. Lista de aşteptare în vederea intervenţiei chirurgicale de transplant a fost mai lungă, dar din cauza prelungirii procesului de acreditare, ea s-a limitat la un tânăr, primitorul, şi sora lui, donatorul, care, în prezent, efectuează teste şi analize necesare pentru stabilirea compatibilităţii. Primul cuplu evaluat, mama (donator) – fiu, nu a fost 100% compatibil, motiv pentru care s-a cerut un răgaz de trei luni pentru repetarea unor teste.
Pacienţii nu vor plăti nimic
Până va reuşi să intre în programul naţional de transplant, finanţat de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Sf. Constantin va trebui să realizeze un număr de două-trei intervenţii, prin fonduri proprii. Asta nu înseamnă că pacienţii vor plăti din buzunar. În primă fază, fundaţia spitalului va suporta costurile intervenţiilor. „Partea financiară, la momentul acesta, necesită nişte clarificări în sânul echipei. Bineînţeles că ne dorim ca transplantul să fie gratuit pentru pacient, fiind dovada maximă de altruism. O astfel de activitate, în mod normal, vom încerca să o facem fără participarea financiară a pacienţilor, ci iniţial, prin găsirea de finanţări din partea oamenilor generoşi, prin fundaţia pe care noi o patronăm, apoi prin accesarea Programului Naţional de Transplant”, a explicat dr. Moldovan.
Potrivit acestuia, costul real al unui transplant renal ar fi între 20.000 şi 25.000 de euro. Totuşi, chirurgul nu vrea să discute despre un preţ. Chestionat dacă spitalul este pregătit să efectueze un transplant, în situaţia în care un pacient vine cu donator şi „cu banul jos”, dr. Moldovan a replicat: „Când vorbim despre transplant, nu are ce căuta discuţia despre bani. Banul perverteşte! Eventual am putea să acceptăm ca o donaţie pentru Fundaţie, să-i folosim pentru un alt pacient, dar nu acestea sunt cazurile pe care le aşteptăm şi le încurajăm. Îi anunţăm pe pacienţi să ni se adreseze şi sperăm să selectăm candidaţii ideali pentru începutul de activitate”.
Spitalul privat îi inspiră mai multă încredere
În acest mod gratuit va face transplantul Vasile N., diagnosticat cu insuficienţă renală încă din 2012. Nu va plăti nimic. „Iniţial a vrut mama mea să îmi doneze un rinichi, dar nu am fost compatibil, iar următoarea a fost sora mea, am făcut analizele şi suntem compatibili. Următorul pas este să scadă anticorpii din organismul meu ca să putem face transplantul”, a spus braşoveanul în vârstă de 31 de ani. Deocamdată, însă, dr. Bogdan Moldovan a precizat că mai sunt aşteptate rezultatele unor teste imunologice.
De altfel, pentru început, activitatea de transplant se va face de la donatorul viu, din familie, pentru a evita suspiciuni de natură financiară, vânzarea de organe fiind ilegală. „Orice lucru din lumea asta costă, dar asta nu va afecta pacientul. Avem o comisie de etică, tocmai pentru a evalua din acest punct de vedere cazurile, să ne asigurăm că nu există nici un fel de interes material la mijloc, în donare, este un lucru foarte serios”, a explicat dr. Camelia Şamotă (foto 2), managerul Spitalului Sf. Constantin.
Vasile N. a adăugat că ar putea face o astfel de operaţie la Spitalul Fundeni din Bucureşti, la Cluj sau la Braşov, dar a ales Spitalul Sf. Constantin din Braşov pentru că are mai multă încredere într-un spital privat, iar operaţia este gratuită.
„Proiectul acesta schimbă mentalităţi”
La conferinţă au mai participat dr. Luminița Cîmpeanu, medic primar ATI, șef secție ATI Spitalul Sf. Constantin, dr. Mugur Popescu, medic primar urolog, colaborator al spitalului, dr. Sorin Pașcanu, medic primar ATI Cardiovascular, şef secţie ATI Cardiovascular Pediatric Tg. Mureş, responsabil ATI Program de Transplant Cardiac, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Mureş, dr. Lucian Băilă, medic primar ATI, şef secție ATI Spitalul Clinic Judeţean Tg. Mureș, dr. Andreea Moldovan, medic primar boli infecțioase, Spitalul Sf. Constantin. Cei doi specialişti de la Târgu-Mureş, care vor fi colaboratori în echipa centrului de transplant, i-au felicitat pe colegii braşoveni, în care au declarat că au foarte multă încredere. „Proiectul acesta va schimba mentalităţi, pentru că dovedeşte că un spital privat poate face chestiuni de o mare complexitate. Deja a schimbat mentalitatea autorităţilor, altfel nu ar fi acreditat un centru privat. Mai trebuie şi populaţia să îşi schimbe mentalitatea, pentru că medicina privată este soluţia pentru sănătatea oamenilor”, a declarat dr. Băilă.
Prin teleconferință de la Spitalul Universitar Geneva au fost prof. Philippe Morel, medic șef chirurgie viscerală Spitalul Universitar Geneva, autorul primului transplant intestinal din lume între gemeni monovitelini (pacienţi români din Braşov), prof.Pietro Majno, şef Centru Hepato-Biliar Spitalul Universitar Geneva, rof.Thierry Berney, preşedinte ESOT Geneva - Asociaţia Transplantatorilor din Europa, ultimii doi abia ieşiţi dintr-o operţie de transplant. Cei trei „monştri sacri” l-au elogiat şi felicitat pe „ucenicul” lor, dr. Bogdan Moldovan, care, modest, nu a vrut să traducă această parte, şi s-au arătat emoţionaţi şi recunoscători văzând numele profesorului Gilles Mentha, colegul şi camaradul lor dispărut prematur în 2014, că dă numele primului centru privat de transplant dn România, apreciind că este un lucru extraordinar pentru Braşov şi pentru braşoveni. „În primul rând pentru noi este un nou început. Am vrut să ne alăturăm eforturilor celorlaltor centre, pentru a da o şansă în plus pacienţilor, în primul rând din Braşov şi din zonă, aflaţi în insuficienţă renală cronică, dializaţi sau aflaţi în predializă. Ceea ce ne dorim noi este să introducem transplantul ca o activitate curentă, nu ceva extraordinar, ci ceva de zi cu zi”, a mai spus dr. Moldovan.
