Cancerul gastric. Top 4 factori de risc

7 aprilie 2014
Cancerul gastric este boala care ucide în fiecare an 20 de români la 100.000 de locuitori. De obicei, maladia este diagnosticată tardiv, când operația este complexă și presupune multe riscuri, iar speranța de viață scade considerabil. Acesta este motivul pentru care medicii atrag atenția asupra factorilor de risc și recomandă o viață cât mai echilibrată.
dr. Ion Daniel Conf. univ. dr. Ion Daniel, medic primar chirurgie generală, oferă explicații cu privire la factorii care ne expun la cancerul gastric, dar și la metodele de prevenție.
  1. Infecția cu helicobacter pylori. Periculoasă atât pentru apariția ulcerului gastric și duodenal, această infecție este factor carcinogen de ordinul I în apariția cancerului de stomac. Prezența bacteriei în anticorpii din sânge sau în stomac poate fi ușor identificată astăzi cu ajutorul unor teste neinvazive și ieftine. Tratamentul presupune o cură de antibiotice pe durata a două săptămâni ce reduce riscul de apariție a cancerului gastric.
  2. Dieta de tip occidental. Alimentația modernă, abundentă în grăsime, proteine, carne roșie sau afumături, bogată în nitriți și nitrați, dar săracă în fructe, legume și vitamine este unanim recunoscută ca predispozantă asupra genezei cancerelor digestive. La polul opus, o alimentație sănătoasă, echilibrată, hipocalorică este un element de protecție pentru toate tipurile de cancere digestive.
  3. Rezecția gastrică pentru ulcer. Persoanele care au suferit în prealabil o operație de rezecție a stomacului prezintă un risc în plus la 10-15 ani de la această intervenție pentru apariția cancerului gastric din cauza modificărilor induse de dereglarea circuitului sucurilor digestive. Acești pacienți sunt sfătuiți să vină la control endoscopic pentru a descoperi cât mai precoce un eventual cancer gastric.
  4. Factorul ereditar. Dacă unul sau mai mulți membri ai familiei au fost diagnosticați cu cancer de stomac, este cazul ca celelalte rude directe să efectueze un control endoscopic după vârsta de 50 de ani. În acest caz, riscul de a dezvolta cancer gastric este de 3 ori mai mare decât riscul populației generale.
De asemenea, conf. univ. dr. Ion Daniel, șeful clinicii Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București îi sfătuiește pe oameni să nu ignore primele simptome și să se prezinte la medic pentru a avea șanse de recuperare cât mai bune: “Durerea apare într-un stadiu avansat al bolii, de aceea nu acesta trebuie să fie principalul semnal de alarmă în diagnosticarea și tratarea cancerului gastric. Pacientul trebuie să se prezinte la medic încă de la primele simptome, care pot fi: modificarea apetitului manifestată prin diminuarea poftei de mâncare, inapetența selectivă pentru carne, scăderea ponderală, paloarea, anemia, oboseala sau balonarea. ”
Odată prezenți la medic, acesta va recomanda efectuarea unei endoscopii, ce presupune introducerea unui tub flexibil pe cale orală, care va permite vizualizarea stomacului. Procedura se realizează cu o sedare ușoară și durează doar câteva minute, timp în care medicul își poate da seama dacă există vreo zonă suspectă ce necesită biopsiere și analiză anatomo-patologică. Dacă este nevoie, acesta va indica și alte investigații precum ecografia sau tomografia pentru a vedea extinderea tumorii, apariția nodulilor sau a metastazelor. În urma procedurilor, medicul va determina dacă este vorba despre  cancer gastric precoce sau despre un cancer gastric avansat și va putea recomanda o atitudine terapeutică adecvată.
“Tratamentul chirurgical este cea mai importantă armă din arsenalul terapeutic în lupta cu cancerul gastric, fiind completat de chimioterapie și uneori de radioterapie. În cazul unui cancer gastric precoce, unde au fost identificate tumori de mici dimensiuni, rezultatele terapeutice vor fi foarte bune. În cazul unui cancer gastric avansat, chirurgia este destul de agresivă și extensivă și presupune o rezecție completă sau parțială atât a stomacului, cât și a acestor noduli limfatici perigastrici pe întindere destul de mare”, afirmă conf. dr. Ion Daniel.
După operație, pacientul trebuie supravegheat constant pentru a putea identifica și trata metastazele la distanță și a spori astfel șansele de supraviețuire.
 Conf. univ. dr. Ion Daniel este medic primar chirurg, având competențe în chirurgia oncologică, șeful clinicii Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
Sursa
"Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
Michel de Montaigne
"Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
admin@amfms.ro