Bolile cardiovasculare (BCV) afectează inima şi vasele de sânge, cele mai frecvente fiind hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică. Aceasta din urmă se poate manifesta sub forma infarctului miocardic (atac de cord), al anginei pectorale (dureri în piept) sau ca aritmii (bătăi neregulate ale inimii). Aflaţi din articolul următor ce reguli privind stilul de viaţă trebuie să respecte un cardiac şi ce interdicţii există pentru aceştia.

Prof. dr. Florin Mitu, şeful Secţiei Clinice Recuperare Medicală Cardiovasculară de la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi: „Consumul de sare în exces conduce la creşterea valorilor tensiunii arteriale şi a riscului cardiovascular. Recomandarea specialiştilor pentru persoanele sănătoase este de a consuma 2.300 mg sodiu/zi (adică aproximativ 6 g sare/zi sau atât cât încape într-o linguriţă). În cazul persoanelor ce suferă de boli cardiovasculare cantitatea de sodiu permisă este de 1.500 mg de sodiu pe zi (adică mai puţin de 4 g sare). Alimentele procesate sau semipreparate, fast-food, mesele luate la restaurant sau în oraş aduc un exces de sare în organism şi trebuie avute în vedere în alcătuirea dietei.

Ce pot face ca să scad valorile tensiunii arteriale?

- Slăbeşte.

- Fii activ.

- Limitează consumul de sare.

- Limitează consumul de alcool.

- Renunţă la fumat.

- Urmează tratament medicamentos pentru tensiune dacă acesta este prescris de medic. Nu întrerupe tratamentul chiar dacă valorile tensiunii au ajuns la normal. Tratamentul pentru hipertensiune trebuie umrat toată viaţa.

Cum măsor tensiunea?

- Tensiunea arterială poate fi măsurată şi acasă.

- Măsoară tensiunea arterială cu manşeta montată la braţ. Utilizează aparate verificate metrologic şi cu manşeta de dimensiuni corecte pentru circumferinţa braţului tău.

- Măsoară în acelaşi moment al zilei.

- Poţi efectua mai multe măsurători, separate la intervale de 1 minut. Înregistrarea unor valori mai mari ca urmare a unei măsurători nu este un motiv de alarmă imediată. Repetă măsurătoarea de câteva ori pe parcursul a 5 minute, iar dacă valorile se păstrează solicită ajutorul personalului medical specializat.

Pot face sport dacă am probleme cu inima?

Pentru majoritatea persoanelor care suferă de boli de inimă, activitatea fizică este mai mult decât recomandată, aceasta trebuind să facă parte din schema de tratament. Totuşi, este obligatorie consultarea medicului înainte de a începe programul de activitate fizică. Este posibil să fie necesară efectuarea unui test de efort pentru a determina nivelul de activitate fizică permisă.

Dacă fumez doar câteva ţigări pe zi, riscul de infarct e mai mic?

Riscul cardiovascular rămâne crescut şi pentru cei care fumează mai puţin de 5 ţigări pe zi sau cei care aleg să fumeze ţigări cu conţinut redus de nicotină („light“ - uşoare ). Acestea, în afara nicotinei, eliberează monoxid de carbon şi alte particule şi gaze toxice organismului.

Cum îmi poate scădea colesterolul din sânge?

Colesterolul este o substanţă grăsoasă care ajunge în sânge din două surse: produsă de ficat şi din alimentaţie. Cea mai mare parte (80-90%) a colesterolului care circulă în sânge este produsă de ficat, restul vine pe cale alimentară.  Există 2 surse prin care colesterolul ajunge în sânge: o parte vine prin alimentaţie, o altă parte este produsă de ficat. Colesterolul alimentar se găseşte în gălbenuşul de ou, carne şi preparate lactate.

În general, obişnuim să vorbim despre colesterolul total atunci când ne referim la acest subiect. Colesterolul total trebuie să fie în condiţii ideale sub valoarea de 200 mg/dl. Colesterolul este alcătuit din mai multe componente, numite fracţii de colesterol. Două astfel de fracţii sunt extrem de importante:

- LDL colesterol - este numit popular „colesterolul rău“ - acesta este principalul vinovat al formării plăcilor de aterom. Acesta trebuie să aibă o valoare mai mică de 115mg/dl la persoanele fără factori de risc, iar la cei care au deja o boală cardiovasculară sau factori de risc idealul ar fi sub 80mg/dl;

- HDL colesterol - cunoscut şi numele de „colesterol bun“ - are rolul de a proteja pereţii vaselor împotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40mg/dl oferă protecţie în faţa riscului de apariţie al bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie să fie mai mare de 60mg/dl;

- în afară de colesterol, în sânge circulă şi alte tipuri de grăsimi. Trigliceridele sunt, de asemenea, asociate cu creşterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora în sânge trebuie să fie mai mică de 150mg/dl pentru a reduce riscul de apariţie al bolilor de inimă.  Evident, reducerea alimentelor bogate în colesterol din dietă va conduce la scăderea cantităţii de colesterol din sânge, însă de cele mai multe ori nu suficient de mult pentru a reduce riscul cardiovascular. Din acest motiv este important să te informezi la medicul tău ce alte măsuri îţi sunt necesare pentru a reduce colesterolul.

Medicamentele care reduc colesterolul pot să împiedice atacul de cord?

Studiile din ultimii 20 de ani au demonstrat că medicamentele care scad colesterolul pot să împiedice atacurile de inimă şi să scadă într-un mod eficace riscul de mortalitate pentru bolnavii cu risc mare. Iată de ce la pacienţii bolnavi de inimă este necesar să folosim aceste medicamente. Administrarea de medicamente anticolesterol celor care nu au suferit de atacuri de inima nu este automată. Deşi, un studiu recent a arătat că indivizii care nu suferă de inima trataţi cu aceste medicamente pe durata a cinci ani au înregistrat o scădere a bolilor cardiace comparativ cu populaţia netratată. Însă, doar medicul decide în funcţie de fiecare pacient în parte dacă este necesar tratamentul cu medicamente care reduc colesterolul.

Vinul roşu este bun pentru inimă?

Studiile ştiinţifice au demonstrat faptul că consumul a 1 - 2 pahare de vin roşu pe zi reduce riscul cardiovascular. Vinul roşu conţine o substanţă numită resveratrol care protejează vasele de sânge, scade colesterolul din sânge, are efecte anti-diabetice şi de reducere a obezităţii. Această substanţă nu este însă un „medicament minune“ şi nu poate înlocui recomandările de schimbare a stilului de viaţă sau tratamentul medicamentos prescris de medic. Consumul în exces de vin roşu nu aduce beneficii suplimentare întrucât creşte cantitatea de alcool ingerat“.

Cum recunoaşteţi semnele unui infarct miocardic

Infarctul miocardic este o afecţiune gravă ce poate evolua către deces sau invaliditate permanentă. În cazul în care suspectaţi apariţia acestei afecţiuni trebuie solicitat ajutor medical specializat de urgenţă apelând la 112. Următoarele manifestări pot sugera producerea unui infarct miocardic:

- durere în mijlocul pieptului cu caracter de gheară, apăsare sau constricţie, ce durează mai mult de un sfert de oră;

- durerea din piept se poate „duce“ (iradia) de-a lungul unui braţ până spre degetul mic, spre gât şi mandibulă, spre spate sau spre stomac;

- sufocare sau lipsă de aer, apărută înainte sau odată cu durerea;

- alte simptome precum greaţă, vărsături, ameţeli, transpiraţii reci“.

Riscul de infarct este egal la bărbaţi şi femei?

Nu, riscul nu este acelaşi la bărbaţi şi femei. De fapt sexul individului este unul din factorii de risc. În anul 2.000, media a fost de 220.000 cazuri la bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani, cu 90 de cazuri noi pe zi; la femei a fost o medie de 39.000 cazuri pe an, cu aproximativ cu cazuri noi pe zi. Acesta diferenţa vine din mai multe motive, dar printre cele mai importante este efectul protetectiv al hormonilor feminini - estrogenii - asupra inimii şi vaselor. Riscul cardiovascular al femeilor până la menopauză este mai mic decât la bărbaţi, dar după menopauza creşte simţitor. Diabetul de femei anulează efectul protectiv al hormonilor, iar în acest caz riscul la femeile cu diabet se apropie de riscul la bărbaţii fără diabet.

Este adevărat că dacă am diabet zaharat, infarctul miocardic nu doare?

Diabetul zaharat este o afecţiune care netratată corect produce complicaţii cardiovasculare, ale sistemului nervos şi ale rinichiului. Una din complicaţiile nervoase ale diabetului se numeşte neuropatie diabetică şi se manifestă prin pierderea capacităţii de a mai simţi durerea. Astfel pacienţii pot suferi de cardiopatie ischemică care poate culmina cu un infarct miocardic, fără ca ei să simtă durere şi să îşi dea seama de acest lucru. Din acest motiv este foarte important ca aceşti pacienţi să îşi cunoască boala şi riscurile la care sunt expuşi, să urmeze tratamentul corect şi să se controleze cu regularitate la medicului lor.

Sursa