Bolnavii de Parkinson pot lucra ani buni

Din ce în ce mai mulţi tineri sunt diagnosticaţi cu Parkinson. Acest fapt nu înseamnă că ei vor deveni automat o povară pentru familie şi că nu pot lucra.

Prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, spune că unii dintre bolnavi de Parkinson mai pot lucra, dar depinde de profesie şi de ce tip de boală dezvoltă. „Teoretic, mai pot fi activi un număr de ani. Pentru un chelner, un şofer sau un chirurg s-ar putea să fie mai greu să-şi continue activitatea”, precizează Mureşanu. Conform neurologilor, un bolnav de Parkinson mai poate fi activ, în medie, încă 10 - 15 ani şi au fost cazuri care au depăşit 20 de ani.

Această perioadă depinde de momentul în care este diagnosticat pacientul, de schema de tratament - medicamentoasă sau/şi chirurgicală - şi de vârsta bolnavului. „în România există aproape toate tipurile de tratament, singura intervenţie care lipseşte încă este apomorfina. Această molecula este înregistrată, dar listele cu medicamentele noi sunt tergiversate de o bună bucată de vreme”, explică Dafin Mureşanu.

Tratamentul bolii Parkinson are un cost mediu, comparativ cu cel pentru restul bolilor, depinzând de pacient şi de tipul de intervenţie terapeutică. Costul acestuia poate fi gratuit sau compensat, în funcţie de molecula sau metoda de tratament.

În prezent, măsurile generale de profilaxie ale bolilor neurodegenerative pot preveni apariţia acestora. „Elementele generale de prevenţie sunt legate de un mod de viaţă activ din punct de vedere fizic. Este demonstrat faptul că, pe măsură ce activitatea noastră fizică şi raporturile cu natura sunt mai strânse, şansa apariţiei unei boli degenerative scade”, mai spune Dafin Mureşanu. Neurologul subliniază că, chiar după ce s-a instalat boala, activitatea fizică, în special în aer liber, cât şi activitatea cognitivă - în principal cititul, un mediu emoţional pozitiv - printre prieteni şi menţinerea anturajului social reuşesc să întârzie evoluţia bolii.

Cauzele bolii sunt complexe

Pacienţii nu fac boala dintr-un singur motiv. De altfel, multitudinea de factori este esenţa bolilor neurodegenerative. „Există studii importante care sunt pe cale să pună în evidenţă faptul că stresul ar putea acţiona şi ca un factor de risc direct în apariţia bolilor cerebrovasculare”, menţionează Mureşanu. Până nu demult, acesta era considerat un factor de risc indirect, care agrava hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi alţi factori de risc direcţi. Problema este că nivelul de stres este greu de evaluat.

Ziua Mondială a Pacientului cu boala Parkinson se sărbătoreşte pe 11 aprilie. în România sunt aproximativ 70.000 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson, care au devenit pacienţi. „Probabil că există un număr important de persoane nediagnosticate încă”, mai spune Dafin Mureşanu. La nivel european sunt 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, estimându-se că numărul acestora se va dubla până în 2030. La nivel mondial, aproximativ 6 milioane de persoane au această maladie, bărbaţii fiind mai expuşi decât femeile.

Simptomele clasice ale bolii Parkinson sunt rigitatea feţei şi a membrelor, tremurul, mersul nesigur, tulburările de vorbire şi de scris, etc, care apar în fazele avansate. Preşedintele Societăţii de Neurologie subliniază că există anumite simptome precoce non motorii nespecifice. „Pot exista tulburări ale somnului, mirosului, dispoziţiei generale, constipaţie. în anumite cazuri ele pot fi sugestive”, completează Mureşanu.

Sursa