Trăirile puternice, dublate de stres, teamă sau factorii externi sunt doar câteva dintre situaţiile care ne fac să ni se înroşească faţa ori să avem palmele transpirate. Dacă reacţiile nu devin exagerate, nu se impune niciun tratament, pentru că nu există o cauză patologică. Specialiştii explică de ce până la un punct acestea sunt reacţii normale.

Încă de la începuturile medicinei, mâinile şi, în special, palmele au fost considerate o sursă de indicii preţioase pentru diverse boli care afectează întregul organism. În condiţii de stres sau anxietate, temperatura palmelor creşte, iar pielea transpiră. “Dacă ai palmele umede foarte des, chiar şi atunci când nu eşti stresat, problema ar putea fi hiperactivitatea glandei tiroide. Atunci când palmele umede sunt însoţite şi de o pierdere în greutate aparent fără motiv, ai nevoie de un consult de specialitate pentru tiroidă ca sa beneficiezi de tratamentul correct”, spun specialiştii în medicină internă.

În manualele de specialitate transpiraţia este tratată ca un fenomen normal prin care organismal uman îşi reglează temperatura (termoreglarea) şi cu ajutorul căreia o parte din toxine se elimină prin piele. Transpirăm mai intens în zonele în care există o densitate mai mare a glandelor sudoripare: axile, palme şi tălpi (plante).
Majoritatea oamenilor transpiră din cauza stresului, a anxietăţii, a emoţiilor puternice. De asemenea, efortul fizic susţinut sau episoadele febrile, precum şi consumul de cofeină, nicotină, alcool sau al anumitor medicamente detemină o transpiraţie abundentă. Obezitatea este un alt factor care determină hipersudoraţie. Dar, după un examen amănunţit, se pot depista şi alte cauze.

Care sunt reacţiile normale

“Sunt reacţii vegetative pe care organismul le are la factorii din jur şi ţin de sistemul endocrin. Este vorba despre cum se comportă fiecare organism în parte la frig, la căldură excesivă, la teamă. De obicei, când acestea nu devin exagerate, nu indică nicio stare patologică şi nu se impune un tratament. De exemplu, la jumătate dintre adolescenţi le transpiră palmele. Despre înroşirea feţei, discuţia include o paletă întreagă de factori. Înroşirea feţei poate să aibă ca şi cauză o stare febrilă. Un adult cu febră de 42 de grade se poate face roşu ca focul la faţă şi intră imediat în convulsii.

Victor Verinceanu, medic de familie Foto:Adevărul

Consulatarea unui specialist este foarte importantă în acest caz pentru a putea fi depistată cauză. Mai mult decât atât, înroşirea feţei poată să ascundă o pneumonie sau o problemă de anemie”, spune dr. Victor Verinceanu, medic de familie din Călăraşi. De aceea, spune medicul înroşirea feţei poate încurca specialistul sau îl poate ajuta în punerea unui diagnostic foarte corect. Acest lucru se poate face însă doar după investigaţii medicale amănunţite.

Şi febra creşte vasodilataţia

De obicei, înroşirea emotivă apare pe baza unor trăiri puternice, iar simptomele sunt dublate de alte manifestari ale sistemului nervos vegetativ: mâini care tremură, palpitaţii. Nu numai stresul poate detemina colorarea feţei. “Sunt numeroase cauze care pot conduce la astfel de reacţii, însă doar, pe baza unor analiza, pot fi depistate. Poate fi vorba despre declanşarea unei boli infecţioase precum scarlatina, rujeola sau consumul de alcool.

Înroşirea feţei poate avea mai multe cauze Foto:curefacialblushing.com

Dacă se bea, iar în celaşi timp se face tratament cu medicamente vasoldilatatoare pentru hipertensiune poate apărea o înroşire a feţei. Şi febra creste vasodilataţia şi este un motiv de îngrijorare pentru ca anunţă o infecţie în organism. Bufeurile menopauzei sau ate dereglări hormonale, precum insuficienţa ovariană prematură se pot manifesta tot prin înroşirea feţei”, a  explicat dr. Verinceanu.

Semnal de încredere

Înroşirea feţei cauză de jenă nu poate fi controlată. Atunci când roşim, venele capilare de sub piele se măresc, lăsând valul de sânge să fie vizibil de toată lumea, fie că este vorba de o mică tentă rozalie a unui ten foarte palid sau de o vizibilă roşeaţă a tenului mai închis. Ideea principală din cauza căreia urâm să roşim este pentru că nu-l putem controla. Această lipsă de control este, însă, şi motivul pentru care nu avem de ce să ne temem de roşit aşa cum o facem. Roşitul nu poate fi falsificat, fapt care îl transformă într-un semnal de încredere. Dacă vrei într-adevăr să ştii ce simte cineva, atunci verifică dacă i s-a schimbat culoarea feţei. Există chiar dovezi care susţin că preferăm oamenii care roşesc, notează „BBC Future“.

Sursa