Cei mai importanţi actori ai sistemului de sănătate vin astăzi şi mâine la ZF Pharma Summit, unde se va discuta despre piaţa medicamentelor, a serviciilor medicale şi despre reformele din sistem.

România a avut anul acesta la dis­po­­ziţie circa 6 miliarde de euro pen­tru să­nătate, un bu­get care a continuat să re­­­prezinte o risipă, în contextul în care prea mulţi actori decid modul în care aces­­ta este cheltuit -  Ministerul Sănă­tă­ţii, Casa Naţională de Asigurări (CNAS) şi primăriile.  De aceea, mediul public încă nu reu­­şeşte să „dea mâna“ cu cel privat, iar ne­în­­ţelegerile între cele două părţi gu­ver­nea­ză un mediu în care pacientul iese, în fi­nal, în pierdere. Fie că plăteşte mai mult pe medicamente sau pe tratamente.

Totuşi, anul 2015 este primul dintr-o perioadă îndelungată în care sistemul de sănătate face paşi înainte spre o nouă formulă. Scăderea preţurilor la me­dicamente, revizuirea calculului taxei clawback, creşterea salariilor bugeta­rilor cu 25%, dar şi scoaterea la iveală a ne­re­gulilor din interiorul pieţei sunt  ce­le mai importante subiecte care anul aces­ta au făcut agenda jucătorilor din domeniu.

Toate acestea ar putea duce însă la un nou impas între mediul public şi cel pri­vat, dat fiind faptul că, pe de-o parte, „ta­băra“ privată susţine că statul face tot po­sibilul pentru a-i creşte costurile – exem­plu fiind taxa clawback, al cărui mod de calcul, a făcut ca banii plătiţi de companii la stat să se du­bleze, iar profi­turile să scadă. Pe de altă parte, statul „acuză“ privaţii că sunt in­te­resaţi numai de profit şi susţine că atât timp cât nu va interveni cu astfel de mă­suri, pacienţii vor fi singurii afectaţi cu adevărat.

Sursa