Criza de medici din Romania ar putea fi rezolvata de specialisti de peste Prut ?Previous Article
Ingroparea productiei de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, pasata interministerialNext Article

De la modă la viciu: Ce ascunde, de fapt, un selfie?

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
De la modă la viciu: Ce ascunde, de fapt, un selfie?

De ce cautam sa aratam bine pentru altii si nu pentru noi?

Chiar dacă atunci când ne privim în oglindă nu ni se pare că am arăta rău, în poze ne descoperim o mulțime de defecte. Asta se întâmplă, spun psihologii, deoarece tindem să privim într-o lumină favorabilă lucrurile cu care ne-am obișnuit – alte persoane și, inclusiv, chipul nostru -, conform elitedaily.com. Doar că ne-am obișnuit, ani în șir, cu imaginea chipului nostru în oglindă, care este, bineînțeles, o imagine inversă a acestuia. În momentul în care ne privim în poze, ne vedem exact așa cum arătăm, o imagine care nu ne este atât de familiară și pe care tindem să o respingem, mai explică psihologii. Care este linia de graniţă dintre firesc şi patologic în noua modă a selfie-urilor explică, pentru România Liberă, medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

În ultima vreme, trendul selfie a dus la o creştere a numărului de persoane care apelează la diverse operaţii estetice, rinoplastii şi alte intervenţii de înfrumuseţare. De ce căutăm să arătăm bine pentru alţii şi nu pentru noi?

selfie obama

Dr Gabriel Diaconu: Nu cred că miza este neapărat să arătăm mai bine. În general, autoportretele care sunt făcute folosind genul acesta de interfaţă virtuală, digitală prezintă următoarea problemă, pe care oglinzile nu o prezintă, ci doar selfie-urile: atunci când te uiţi la imaginea pe care ai fotografiat-o, o vei vedea un pic ciudat – anume o formă de asimetrie pe care creierul tău o observă ca pentru prima oară. Au fost făcute, spre exemplu, experimente pishologice în care exact aceeaşi fotografie a fost ulterior substituită cu o pseudo-fotografie, în care individului i se reconstruia faţa din două jumătăţi în oglindă. Aşadar, brusc, individul avea simetrie perfectă. Şi, uneori, schimbările sunt dramatice. Noi, când procesăm feţe, procesăm la început în jur de 100 şi ceva de puncte de detaliu pe feţele respective şi, ulterior, numărul de puncte pe care le vizualizăm scade. Dar, în orice caz, noţiunea de frumos este reconstruită subiectiv din experienţa noastră intrinsecă pe care o avem în raport cu imaginea în speţă. Pe de altă parte, atunci când îţi faci un autoportret cu telefonul vei vedea tot felul de lucruri neobişnuite: că o sprânceană e mai sus sau mai jos, că un ochi poate să fie mai sus sau mai jos, urechile sau nasul nu este tocmai drept, gura nu este tocmai simetrică.

Dar ce se întâmplă efectiv atunci când o persoană îşi face un selfie, ce aşteptări are din partea celorlalţi?

G.D: Problema viralelor care apar pe reţelele de socializare şi pe Internet – persoane care îşi fac fotografii şi dezvoltă o formă de adicţie din asta – a fost ridicată şi de Asociaţia Americană de Psihiatrie şi de forurile internaţionale, nu neapărat pentru impactul estetic pe care îl au acele poze, ci pentru că efectul lor emoţional asupra individului este fie de ranforsare a imaginii de sine, fie de erodare a acesteia. Evident că, în răspuns la asta, persoane vulnerabile ulterior vor căuta să-şi ”upgradeze”, să-şi perfecţioneze, să-şi lustruiască, să-şi şlefuiască imaginea de sine, cumva detrimental. Mi-e greu să spun acum dacă vorbim de o populaţie nouă, altfel spus mi-e greu să emit o ipoteză că un selfie, un autoportret digital, provoacă astfel de simptome, cât mai degrabă un selfie precipită astfel de simptome în populaţii vulnerabile, adică la persoane care oricum aveau probleme cu imaginea de sine, cu noţiunea estetică de frumos şi care ulterior descoperă că unii oameni le văd mai mult sau mai puţin bine în funcţie si de răspunsul pe Internet.

Vorbim doar de o lipsă de încredere în propria persoană, un ”self-esteem” la cote minime? Sau de un complex de inferioritate declanşat poate chiar de societatea în care trăim?

G.D.: Nu, s-ar putea să aibă la bază ceea în psihiatrie se numeşte dismorfofobie, adică o preocupare excesivă cu planurile de simetrie ale corpului uman. De exemplu, simetrie umeri vs. şolduri, simetria sânilor, simetria aripilor nazale. S-a stabilit psihologic că, cu cât o persoană este mai anxioasă, cu atât va avea chemarea de a observa planurile acestea de simetrie. Se numeşte perfecţionism şi o compulsie pentru ordine, dar nu în sensul să fie lucrurile la locul lor, cât ordinea geometrică, spaţiile, unghiurile, distanşele relative ale lucrurilor unul faţă de celălalt. Este o patologie care frust şi-a făcut locul în populaţie şi de când cu emanciparea prin chirurgie estetică, dar şi cu imaginile care sunt propuse prin mass-media online/offline, presă video, presă scrisă, care propune modele obținute în Photoshop, adică modele care sunt lucrate, sunt postprocesate şi care omului de rând îi propun realitatea că frumuseţea nu mai este ce era pe vremea bunicii, anume o funcţie de charismă şi acel lucru magic. Mai degrabă, pare că este un lucru legat de pixeli şi de scale, de centimetri.

Şi acel puseu de histrionism cum acţionează la persoanele vulnerabile atunci când îşi expun pozele personale pe reţelele de socializare?

G.D.: Studiile au demonstrat că oamenii care fac asta au o fractură în felul în care se prezintă în viaţa de zi cu zi, RL (real life), viaţa reală versus VL (virtual life), viaţă virtuală. Constatarea psihologilor a fost că mai degrabă vorbim de oameni care, în realitatea virtuală, prezintă o imagine idealizată despre sine. Evident, histrionii vehiculează oricum un astfel de obiect. Ei, în centrul atenţiei pe care o suscită celorlalţi, nu împing varianta plauzibilă despre ei înşişi, ceea ce sunt ei, ci mai degrabă ceea ce vor să pară ei, ceea ce şi-ar dori să vadă şi să aprecieze oamenii la ei. Prin asta, vorbim de fapt, în spate, de o rană emoţională pe care o au astfel de persoane cum că ei nu sunt suficienţi aşa cum sunt ei de fapt şi de abia în momentul în care se idealizează şi oamenii validează acest ideal vor transcende, vor urca. Într-un fel sau altul, histrionismul este o problemă de sănătate, care este mult demonetizată, prin faptul că, la nivelul societăţii, este şi cumva încurajată – exhibiţionismul, individualismul, omul asertiv în comunitate, care îşi clamează cu foarte multă versatilitate calităţile, gândirea de tip pozitivist. Se întâmplă în societate în ultimii 20 şi ceva de ani că unii vectori de educaţie, în loc să facă ce ar trebui să facă, au fragilizat cumva fiinţa umană. Competiţia începe de la vârste foarte mici şi sunt părinţi care încurajează un astfel de histrionism la copiii lor pur şi simplu, pentru că ei susţin că, dacă nu ar face-o, progeniturile lor ar pierde startul într-o cursă a înarmării vizavi de calităţi fizice, dar şi psihice. A devenit mult mai greu în ultimii ani să fii pur şi simplu un om normal, un anonim, un mediocru, ce-i drept, dar unul acceptat. Acceptabilitatea este o funcţie socială care a scăzut foarte mult şi, culmea, de când a crescut prezenţa pe piaţă a reţelelor de socializare. Deci, o reţea de socializare, în loc să socializeze oamenii, a ajuns să-i asmută unii împotriva celorlalţi şi, mai nou, a devenit o funcţie de prestigiu, dacă de exemplu eşti popular pe Internet, o popularitate care vine cu o formă de presiune a egalilor poate mai puţin populari, dar nu la fel de puțin importanţi.

Numărul de like-uri la o poză satură foamea de egocentrism?

G.D.: Numărul de like-uri este o chestiune care, într-un fel sau altul, îi prezintă creierului o tortură irezistibilă: de ce poza X la un moment dat generează 25 de like-uri şi poza Y adună 100 şi ceva de like-uri. Este posibil ca în poza cu mai multe like-uri eşti mai “plăcut”? Răspunsul trebuie să fie răspicat: nu! Pe de altă parte, iată că mecanismul acesta cumva vizual, analogic, de cuantificare a plăcerii a generat monştri, astfel încât sunt oameni care nu neapărat vor trăi euforia momentului în care 200 de oameni brusc şi dintr-o dată pare că s-au îndrăgostit de ei, mai degrabă momentul acela nevralgic în care doi sau cinci sau șapte, prin hazard poate că au apreciat ceva. Aprecierea este o funcţie pe care creierul o sortează în mai multe părţi ale cortexului, ale structurilor cerebrale superioare: o structurează creierul, moral. într-un fel sau altul, în raport cu o dialectică, dar şi mai visceral în ceea ce percepe creierul biochimic, în acel moment. Şi a devenit o sursă de adicţie pentru populaţia vulnerabilă analogic măsurat. De exemplu, 30 de like-uri vs. 28 este mai bine. Acele două like-uri lipsă sunt “patul lui Procust”, pe care oameni susceptibili vor ajunge să aibă o suferinţă, anume că din ce în ce mai mult îi vei vedea cum îşi schimbă comportamentul – şi ne întoarcem la conversaţia despre cosmetizare, rinoplastii ş.a.m.d. – ajung să facă eforturi suplimentare pentru minutul respectiv, pentru secunda respectivă şi din asta îşi decompensează afecţiunea, de fapt şi de drept, încercând să evite o umilinţă imaginară în public. Aceasta este partea dureroasă, că, în cele din urmă, în ecuaţia socială, factorul ”umilinţă”, în mod abstract, virtual, ajunge să fie dejucat pe reţele de socializare. Sunt oameni care simt că, dacă nu-şi vor alimenta baza de “fani”, vor fi făcuţi de râs într-un mod care nu mai e intim cum era pe vremuri, în “mini-bisericuţă”, între prietenii tăi de bloc sau de la serviciu, ci pentru tot mapamondul, pentru o mie de oameni. Nimeni, acum 100 de ani, cu foarte puţine excepţii, probabil în cazul execuţiilor publice, nu avea o audienţă de sute de oameni care să asiste la umilirea lui în public.

Cât timp mai avem la dispoziţie să descoperim o persoană dincolo de mască, dincolo imaginea pe care o fabrică?

G.D.: În zilele noastre, mi-aş dori măcar o dată ca, din motive “necunoscute”, pentru diverse perioade de timp – deşi acest lucru ar însemna să împiedicăm drepturile omului – astfel de reţele de socializare să pice…

Ar fi o tragedie!

G.D.: Momentan, ar fi o tragedie, dar probabil că, ulterior, după ce-şi revin din narcoză, oamenii ar începe să se uite din nou cu atenţie unul la fața celuilalt şi să constate cu stupoare că ceea ce face o faţă umană să fie plăcută nu este rigoarea ei geometrică, este mai degrabă mimica ei, cinetica ei, dinamica ei. Zâmbetul uman nu poate fi cuantificat şi, din păcate, un selfie nu poate surprinde decât un zâmbet îngheţat.

Şi cât timp mai avem la dispoziţie să descoperim persoana de dincolo de mască?

G.D.: Nu e niciodată prea devreme. Evident, dacă vei valorifica o persoană doar pe baza fotografiei, s-ar putea să rămâi cu o impresie X sau Z, a cărei permanenţă este dată de fotografia însăşi, te face să te gândeşti la portretul lui Dorian Gray şi la perioada romantică a romanelor, în care cineva este veşnic tânăr, în timp ce fotografia îmbătrâneşte.

 

Sursa

 

 

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

Facebook

Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Agenţia Europeană pentru Medicamente îndeamnă producătorii de vaccinuri să nu se concentreze doar pe varianta Omicron

Agenţia Europeană pentru Medicamente îndeamnă producătorii de vaccinuri să nu se concentreze doar pe varianta Omicron   0

read more
Alege sănătatea cu abonamentele medicale SANADOR!

Alege sănătatea cu abonamentele medicale SANADOR!   0

read more
Spray-ul nazal Taffix™, testat de israelieni pentru varianta Omicron

Spray-ul nazal Taffix™, testat de israelieni pentru varianta Omicron   0

read more
Excelenţa în Chirurgia obezităţii de la Spitalul Medicover, certificată la nivel european

Excelenţa în Chirurgia obezităţii de la Spitalul Medicover, certificată la nivel european   0

read more
Au fost identificate genele care sunt asociate cu pierderea mirosului atunci când suntem infectaţi cu coronavirus

Au fost identificate genele care sunt asociate cu pierderea mirosului atunci când suntem infectaţi cu coronavirus   0

read more
Un studiu israelian arată că a patra doză de vaccin anti-COVID-19 creşte numărul de anticorpi, dar „insuficient” pentru a evita infectarea cu Omicron

Un studiu israelian arată că a patra doză de vaccin anti-COVID-19 creşte numărul de anticorpi, dar „insuficient” pentru a evita infectarea cu Omicron   0

read more
Pakistanul anunţă concluziile unui studiu despre eficienţa unor remedii tradiţionale chineze împotriva COVID-19

Pakistanul anunţă concluziile unui studiu despre eficienţa unor remedii tradiţionale chineze împotriva COVID-19   0

read more
Chirurgia cardiacă modernă este minim invazivă

Chirurgia cardiacă modernă este minim invazivă   0

read more
Dr. Liviu Ojoga, Şef Secţie Ortopedie-Traumatologie SANADOR:„Pentru a evita accidentările pe pârtie, organismul trebuie pregătit pentru efort“

Dr. Liviu Ojoga, Şef Secţie Ortopedie-Traumatologie SANADOR:„Pentru a evita accidentările pe pârtie, organismul trebuie pregătit pentru efort“   0

read more
Un nou studiu arată că scleroza multiplă este provocată de un virus

Un nou studiu arată că scleroza multiplă este provocată de un virus   0

read more
Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament Covid

Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament Covid   0

read more
Care este viitorul vaccinării anti-COVID? Valeriu Gheorghiță: Toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba

Care este viitorul vaccinării anti-COVID? Valeriu Gheorghiță: Toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba   0

read more
Vaccinarea la copiii de 5-11 ani: Doar 4 la un milion riscă să facă miocardită după vaccin, față de 1 la 1.600 dacă face COVID

Vaccinarea la copiii de 5-11 ani: Doar 4 la un milion riscă să facă miocardită după vaccin, față de 1 la 1.600 dacă face COVID   0

read more
Rafila: Numărul persoanelor internate zilnic din cauza Covid este de 200-250. Gradul de ocupare al paturilor Covid este de 16%

Rafila: Numărul persoanelor internate zilnic din cauza Covid este de 200-250. Gradul de ocupare al paturilor Covid este de 16%   0

read more
Ce fac dacă am simptome de COVID? Regulile pentru pacienți se schimbă, au fost înființate centrele de evaluare

Ce fac dacă am simptome de COVID? Regulile pentru pacienți se schimbă, au fost înființate centrele de evaluare   0

read more
Românii pot să-și facă doza booster la 4 luni după ce au terminat schema de vaccinare. Decizia intră în vigoare de luni

Românii pot să-și facă doza booster la 4 luni după ce au terminat schema de vaccinare. Decizia intră în vigoare de luni   0

read more
Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament pentru infarct miocardic și accidente vasculare

Ciucă: Se vor înființa peste 230 de centre de diagnostic și tratament pentru infarct miocardic și accidente vasculare   0

read more
Doi compuşi din cannabis ar putea preveni infecţia cu coronavirus, potrivit unui studiu

Doi compuşi din cannabis ar putea preveni infecţia cu coronavirus, potrivit unui studiu   0

read more
DOCUMENT. Restricții în Capitală, după intrarea în scenariul roșu. Masca redevine obligatorie pe stradă

DOCUMENT. Restricții în Capitală, după intrarea în scenariul roșu. Masca redevine obligatorie pe stradă   0

read more
OMS: Varianta Omicron este dominantă la nivel mondial, reprezentând aproape 60% din cazuri

OMS: Varianta Omicron este dominantă la nivel mondial, reprezentând aproape 60% din cazuri   0

read more
Se deschid primele centre de plasmafereză
din România. Substanţa colectată va fi oferită în schimbul medicamentelor cu plasmă

Se deschid primele centre de plasmafereză din România. Substanţa colectată va fi oferită în schimbul medicamentelor cu plasmă   0

read more
Imagistică funcțională avansată pentru diagnosticul oncologic

Imagistică funcțională avansată pentru diagnosticul oncologic   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.