O evaluare a DSP Bihor asupra activităţilor de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin derulate în ultimii trei ani în judeţ s-a soldat cu o concluzie şocantă: medicii de familie şi bihorencele însele nu sunt aproape deloc conştiente de câştigurile pe care le-ar putea avea dacă s-ar supune investigaţiilor, deşi în baza unui program al Ministerului Sănătăţii acestea sunt asigurate gratuit atât la Spitalul Judeţean, cât şi la Spitalul privat Pelican.
"În perioada 2012-2015 au fost efectuate în judeţul Bihor, în cadrul programului de depistare precoce activă a cancerului de col uterin finanţat de Ministerul Sănătăţii, un număr de 11.132 de testări citologice Babeş-Papanicolau, ceea ce reprezintă o rată de participare a populaţiei eligibile (femei cu vârstă între 25 şi 64 ani) de 6,12%", se arată într-un comunicat dat publicităţii de DSP Bihor în cursul zilei de miercuri.
Potrivit autorităţilor în domeniul sănătăţii publice, principalii vinovaţi pentru gradul deplorabil de scăzut al educaţiei sanitare în rândul cetăţenilor sunt chiar medicii de familie, care ar trebui să fie pilonul cel mai important al sistemului de sănătate publică. Motivul? "Din cei 338 medici de familie aflaţi în relaţie contractuală cu CAS Bihor, au contract cu una din cele două reţele (n.r. – Spitalul Judeţean sau Spitalul Pelican) doar 272 medici", iar din aceştia "doar 176 şi-au actualizat contractul cu reţeaua pentru perioada 2015/2016".
Potrivit DSP Bihor, în judeţ sunt comune din care în ultimii trei ani nici măcar o singură femeie nu a fost trimisă de către medicul de familie să-şi facă testul Babaş-Papanicolau, în ciuda gratuităţii asigurate de stat, ca exemple fiind date Auşeu, Balc, Bulz, Cherechiu, Cociuba Mare (unde există nu unul, ci doi medici de familie), Criştioru de Jos, Drăgeşti, Gepiu, Husasău de Tinca (unde, de asemenea, sunt doi medici de familie), Mădăras, Pomezeu, Săcădat, Sălacea, Sânicolau Român, Sârbi, Spinuş, Şoimi (deşi şi aici sunt tot medici de familie), Tărcaia, Toboliu, Vârciorog.
În alte patru comune, deşi există medici de familie care au făcut contracte fie cu Spitalul Judeţean, fie cu Spitalul Pelican, nicio femeie nu a ajuns la una din aceste două unităţi pentru investigaţiile în vederea depistării cancerului de col uterin.
Ca exemple pozitive, DSP a nominalizat medicii de familie din cinci comune, pentru faptul că rata participării pacientelor la acţiunile de screening este mai mare de o zecime: Ceica (23,91%), Roşia (16,91%), Budureasa (14,84%), Borş (12,24%) şi Bunteşti (10,46%). "Pentru aceste cinci localităţi apreciem în cel mai înalt grad dedicarea personalului medical şi considerăm că medicii de familie au desfăşurat activităţi mai eficace în vederea informării populaţiei feminine eligibile pentru participarea la depistarea cancerului de col uterin".
În cadrul programului naţional de screening, beneficiare sunt toate femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, indiferent de calitatea de asigurat, tot ce trebuie să facă acestea pentru a beneficia de gratuitate fiind să se prezinte fie la Spitalul Pelican, fie la Spitalul Judeţean, cu o trimitere din partea medicului de familie. Adrian Criş