Dr. Simona Schnelbach explica intr-un interviu cum functioneaza suveica Previous Article
Principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de medic: Codul de Deontologie MedicalaNext Article

Exdirectorul CJAS Braila a scapat de acuzati in dosarul RETETELOR FALSE in valoare de 9 milioane de lei

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Exdirectorul CJAS Braila a scapat de acuzati in dosarul RETETELOR FALSE in valoare de 9 milioane de lei

 33 de imobile aparţinând Lilianei Sgîrcitu şi unor rude apropiate au fost puse sub sechestru asigurător de către procurorii DIICOT * este vorba de 15 apartamente şi 18 case şi terenuri cu o valoare de impozitare de peste 6,2 milioane de lei * potrivit DIICOT, banii obţinuţi ilegal de soţii Sgîrcitu în urma afacerilor cu reţete falsificate au fost investiţi în imobile * iniţial, acestea au fost pe numele soţilor Sgîrcitu, ulterior dreptul de proprietate fiind transferat “către rude şi persoane de încredere, pentru a se pierde urma adevăraţilor proprietari”

 

Uriaşa avere a soţilor Liliana şi Titi Sgîrcitu ar putea fi confiscată în folosul statului, pentru recuperarea prejudiciului de 9 milioane de lei pricinuit Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Procurorii DIICOT – structura centrală au instituit sechestru asigurator asupra imobilelor aparţinând unor rude apropiate ale soţilor Sgîrcitu, imobile despre care se afirmă că ar aparţine, de fapt, patroanei de la “Ahmeya Pharm” SRL, inculpată în megadosarul fraudei cu reţete false. În total, bunurile puse sub sechestru sunt evaluate undeva la 6,2 milioane lei, cu aproape 3 milioane de lei mai puţin decât prejudiciul anunţat. În acelaşi dosar mai sunt însă cercetaţi şi alţi actori cheie în schema de sifonare a banilor din Fondul de Sănătate: medici, farmacişti şi funcţionari CJAS din Brăila şi Constanţa.

Caracatiţa “Ahmeya Pharm”

Potrivit anchetatorilor, SC “Ahmeya Pharm” SRL a fost înfiinţată în anul 2009, de Titi Sgîrcitu, însă administrator al firmei a fost soţia sa, Liliana Valentina. Din anul 2011, soţii Sgîrcitu au pus bazele “caracatiţei” cu decontări ilegale de medicamente.

“Începând cu anul 2011, cei doi au deturnat obiectul de activitate a societăţii, constituind un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni şi în vederea obţinerii de beneficii patrimoniale. Astfel, prin intermediul SC «Ahmeya Pharm» SRL, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul CJAS Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor celor două puncte de lucru ale societăţii (Brăila şi Constanţa – n.r.), sus-numiţii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau medici de familie”, precizează procurorii DIICOT.

Astfel, din anul 2011, SC “Ahmeya Pharm” SRL a înregistrat în contabilitate achiziţia de medicamente oncologice (decontate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate) fie de la persoane fizice, fie de la firme tip “fantomă”. Facturile fiscale atestau în mod nereal că societatea ar fi achiziţionat medicamente oncologice – medicamente care au fost introduse doar scriptic în gestiunea societăţii – marfa nefiind în realitate livrată.

Scopul acestor achiziţii fictive a fost decontarea nelegală, de la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS Brăila şi CJAS Constanţa) a valorii compensate a medicamentelor, decontare realizată în baza unor reţete prescrise, de asemenea, în mod fictiv”, precizează reprezentanţii acuzării.

Potrivit procurorilor, sumele de bani decontate de CJAS au intrat în contul de trezorerie al firmei soţilor Sgîrcitu, fiind direcţionate către plata a diverşi furnizori – reali sau fictivi – sau către alte conturi ale societăţii, de unde au fost retrase în numerar, asigurându-se, astfel, o aparenţă de legalitate a acestor tranzacţii şi a originii banilor.

Ulterior, banii erau reintroduşi în circuit, “prin simularea unor plăţi datorate unor persoane apropiate inculpatei Sgîrcitu Liliana (având ca temei, de regulă, contracte de vânzare-cumpărare), plăţi urmate de retrageri în numerar, efectuate ritmic, pe măsura încasărilor”. În acest mod, sunt de părere anchetatorii, banii au fost “spălaţi” şi reintroduşi în circuitul financiar, într-o formă de aparentă legalitate. Concluzia procurorilor DIICOT este una cât se poate de clară:

“Ca urmare a acestor activităţi, inculpata şi-a însuşit şi a disimulat originea ilicită a banilor rezultaţi din prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, prejudiciere realizată prin decontarea contravalorii de medicamente oncologice având ca mod de operare folosirea de documente justificative false (reţete, facturi fiscale, contracte de vânzare-cumpărare)”.

Sechestru pe 33 de case, apartamente şi terenuri

Procurorii DIICOT – structura centrală precizează că sumele astfel obţinute au fost investite în clădiri şi terenuri, iniţial pe numele soţilor Sgîrcitu, ulterior dreptul de proprietate fiind transferat “către rude şi persoane de încredere, pentru a se pierde urma adevăraţilor proprietari”.

În urma verificărilor făcute de oamenii legii la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila şi Constanţa, la Primăriile Brăila şi Constanţa şi după audierea martorilor din dosar, au fost descoperite “tranzacţii frecvente” între Sgîrcitu Liliana (personal sau ca mandatar al soţului) în calitate de “vânzător” sau “donator” şi o serie de rude: George-Alexandru Croitoru (văr primar), Maria Pană (mătuşă), Neculai Sgîrcitu (socru), Ecaterina Sgîrcitu (soacră), Viorica Ştefan (mamă), Dumitrel Pană (soţul mătuşii), Ilie Croitoru (unchi), Lenuţa Croitoru (soţia unchiului), Ştefan Croitoru (unchi), Gina Croitoru (soţia unchiului) şi Ionuţ Lucian Pană (văr). Nu e de mirare că, la percheziţie, poliţiştii au ridicat o mulţime de contracte de vânzare-cumpărare, acte de proprietate şi alte documente din apartamentele soţilor Sgîrcitu.

“Întrucât probele administrate dovedesc circuitul fictiv al unor bunuri imobile, creat în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a acestora şi al sustragerii bunurilor unor eventuale măsuri asigurătorii, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor menţionate, pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse, la garantarea executării cheltuielilor judiciare, cât şi pentru luarea în viitor a măsurii confiscării speciale şi a confiscării extinse, apreciem că se impune instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ce aparţin inculpatei Sgîrcitu Liliana Valentina – personal sau prin interpuşi”, concluzionează procurorii DIICOT Bucureşti.

Urmează lista cu 15 apartamente din Brăila şi 18 case şi terenuri din Brăila, Constanţa, Însurăţei, Cazasu, Chiscani şi Vădeni, aparţinând membrilor familiei Sgîrcitu, asupra cărora procurorii au instituit sechestru asigurător, începând cu 25 septembrie 2015.

De departe, cea mai mare valoare de impozitare o are proprietatea situată în B-dul Dorobanţilor 716, aparţinând lui George-Alexandru Croitoru, vărul Lilianei Sgîrcitu. Este vorba de 366 mp teren cu spălătorie auto şi sediu firmă, având o valoare de impozitare de 1.052.883 lei. De altfel, pe numele lui George Croitoru figurează nu mai puţin de şapte proprietăţi asupra cărora s-a pus sechestru.

Interesant este faptul că, după câteva zile de la instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând patroanei SC “Ahmeya Pharm” SRL Brăila şi rudelor acesteia, pe 29 septembrie 2015, Titi Sgîrcitu, proaspăt liberat din Penitenciarul Focşani, a depus cerere de divorţ la Judecătoria Brăila, stratagemă prin care se încearcă “salvarea”, măcar în parte, a proprietăţilor familiei Sgârcitu.

Luciana Boboc nu mai figurează pe lista suspecţilor

Ancheta în dosarul “Ahmeya” a început în anul 2012, fiind coordonată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – structura centrală.

Pe 5 februarie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale în dosarul “Ahmeya Pharm”, iar pe 2, respectiv 16 septembrie 2015 procurorii au dispus extinderea urmăririi penale şi pentru alte infracţiuni puse pe seama celor implicaţi. În acel moment, suspecţii din megadosarul fraudei cu reţete falsificate erau acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, fals intelectual, uz de fals, camătă, fraudă informatică, fals informatic, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită, şantaj, precum şi infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, republicată.

O zi mai târziu, pe 17 septembrie 2015, s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de 25 de suspecţi din dosar (printre aceştia numărându-se şi două societăţi comerciale): Liliana Valentina Sgîrcitu (patroana SC “Ahmeya Pharm” SRL), SC “Ahmeya Pharm” SRL Brăila, Paul Creţu (medic de familie brăilean), Sorica Vasile (medic de familie brăilean), Cosmin Boldeanu (medic specialist, şeful Secţiei Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila), Daniela Vasile (medic specialist oncolog, Brăila), Claudia Pleşea (medic brăilean), Eugenia Muja (medic constănţean), Elena Dumea (medic constănţean), Mihaela Irina Mătărîngă (medic constănţean), Iolanda Ionica Serghiev (contabil şef la SC “Ahmeya Pharm” SRL), Gela Gavrilă, fostă Chircă (administratorul SC “Clipgel Pharm” SRL Brăila), SC “Clipgel Pharm” SRL, Mirela Boboc (coordonator SC “Ahmeya Pharm” SRL pe raza jud. Constanţa), Alina-Gabriela Dragu (asistent-farmacist la SC “Ahmeya Pharm” SRL – punct de lucru Constanţa), Andreea Baciu (asistent-farmacist la SC “Ahmeya Pharm” SRL – punct de lucru Constanţa), Maria Bănăţeanu (asistent şef la Secţia Nefrologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” Constanţa), Carmen Drăghia, Alexandra-Andrada-Claudia Enache (specialist PR în cadrul “Ahmeya Pharm” SRL), Coseti Niculescu (şef seviciu la CJAS Constanţa), Mihaela Vrînceanu (director adjunct la CJAS Constanţa), Adrian Iacob (directorul Penitenciarului Focşani), Ionuţ Lucian Pană, Mircea Harca şi Luciana Boboc (fostul director al CJAS Brăila). Tot în septembrie, procurorii DIICOT estimau că prejudiciul cauzat statului de membrii grupului infracţional este de 9 milioane de lei.

Câteva zile mai târziu, procurorii au emis trei ordonanţe (pe 21, 22 şi 23 septembrie), prin care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii din dosarul “Ahmeya”, dispunându-se, totodată, reţinerea a 13 dintre aceştia. Faţă de alţi nouă inculpaţi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Interesant este faptul că, de data aceasta, pe lista inculpaţilor nu se mai afla şi numele Lucianei Boboc, în condiţiile în care, la începutul lunii septembrie, ea era ultima pe lista neagră a DIICOT – structura centrală. Practic, fostul director al CJAS Brăila a scăpat de acuzaţii, cel puţin în dosarul “Ahmeya Pharm”, unde ar putea fi martor sau denunţător.

 

Sursa

 

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Facebook

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Cum funcţionează cocktailul de anticorpi de la Regeneron şi cum ajută la prevenirea Covid-19

Cum funcţionează cocktailul de anticorpi de la Regeneron şi cum ajută la prevenirea Covid-19   0

read more
Oricine dorește se poate vaccina cu serul AstraZeneca, chiar dacă nu are programare. Precizări CNCAV

Oricine dorește se poate vaccina cu serul AstraZeneca, chiar dacă nu are programare. Precizări CNCAV   0

read more
Nefrectomii de înaltă complexitate realizate minim invaziv la Spitalul Clinic SANADOR

Nefrectomii de înaltă complexitate realizate minim invaziv la Spitalul Clinic SANADOR   0

read more
Adevărul Live de la 14.00: Sarcina în pandemie şi vaccinarea anti COVID-19

Adevărul Live de la 14.00: Sarcina în pandemie şi vaccinarea anti COVID-19   0

read more
Studiu: Tulpina britanică nu provoacă o formă de COVID-19 atât de gravă cum se credea

Studiu: Tulpina britanică nu provoacă o formă de COVID-19 atât de gravă cum se credea   0

read more
Anchetă la Spitalul din Târgu Neamț: un angajat s-a uitat la filme pentru adulți și a virusat calculatoarele

Anchetă la Spitalul din Târgu Neamț: un angajat s-a uitat la filme pentru adulți și a virusat calculatoarele   0

read more
Regeneron a solicitat aprobarea în SUA a tratamentului său cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19, cu scop preventiv

Regeneron a solicitat aprobarea în SUA a tratamentului său cu anticorpi monoclonali pentru COVID-19, cu scop preventiv   0

read more
Raed Arafat: În România avem aproape 4.000 de paturi ATI, din care 1.532 pentru COVID. Azi am pierdut opt paturi

Raed Arafat: În România avem aproape 4.000 de paturi ATI, din care 1.532 pentru COVID. Azi am pierdut opt paturi   0

read more
DSU: Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor a refuzat intrarea în unitate

DSU: Reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor a refuzat intrarea în unitate   0

read more
Trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la Spitalul Victor Babeș din cauza unei defecțiuni la instalația de oxigen

Trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la Spitalul Victor Babeș din cauza unei defecțiuni la instalația de oxigen   0

read more
Peste 62.800 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore. S-au raportat 93 reacții adverse

Peste 62.800 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore. S-au raportat 93 reacții adverse   0

read more
Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru tratarea bolnavilor cu forme grave de COVID

Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru tratarea bolnavilor cu forme grave de COVID   0

read more
Italia măreşte perioada dintre doze la vaccinurile Pfizer şi Moderna, de la 21 la 42 de zile

Italia măreşte perioada dintre doze la vaccinurile Pfizer şi Moderna, de la 21 la 42 de zile   0

read more
Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru a trata pacienţii cu forme grave de COVID

Tratamentul AstraZeneca împotriva diabetului nu este eficient pentru a trata pacienţii cu forme grave de COVID   0

read more
Rată de infectare de 18% în ultimele 24 de ore. La terapie intensivă sunt 1.529 de pacienți

Rată de infectare de 18% în ultimele 24 de ore. La terapie intensivă sunt 1.529 de pacienți   0

read more
REPORTAJ. Două zile alături de un medic de terapie intensivă. Experiențele dramatice trăite într-o tură de 30 de ore de muncă

REPORTAJ. Două zile alături de un medic de terapie intensivă. Experiențele dramatice trăite într-o tură de 30 de ore de muncă   0

read more
Conform unui studiu, Marea Britanie atinge imunitatea de grup. Mircea Iliescu, genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”

Conform unui studiu, Marea Britanie atinge imunitatea de grup. Mircea Iliescu, genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”   0

read more
Marea Britanie ar atinge imunitatea de grup, conform unui studiu. Genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”

Marea Britanie ar atinge imunitatea de grup, conform unui studiu. Genetician: „Nu înseamnă că ajungem la zero cazuri”   0

read more
Combinaţia de anticorpi a Regeneron reduce riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 cu 81%

Combinaţia de anticorpi a Regeneron reduce riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 cu 81%   0

read more
La cât timp se face rapelul dacă ne-am infectat între doze? Valeriu Gheorghiță: Vaccinarea previne formele severe

La cât timp se face rapelul dacă ne-am infectat între doze? Valeriu Gheorghiță: Vaccinarea previne formele severe   0

read more
Valeriu Gheorghiţă: „Din toamnă ar putea începe vaccinarea anti-COVID a copiilor între 12 şi 15 ani”

Valeriu Gheorghiţă: „Din toamnă ar putea începe vaccinarea anti-COVID a copiilor între 12 şi 15 ani”   0

read more
Valeriu Gheorgiţă spune că de săptămâna viitoare România va ajunge la 80.000 de vaccinări pe zi

Valeriu Gheorgiţă spune că de săptămâna viitoare România va ajunge la 80.000 de vaccinări pe zi   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.