1. INTRODUCERE SI BAZA LEGALAPrezentul ghid este o traducere si o adaptare în limba romana a ghidului CPMP/PhVWP/175/95 privind procedura care trebuie urmata de autoritatile competente la desfasurarea activitatilor de farmacovigilenta si este în acord cu Hotararea nr. 12/24.03.2000 referitoare la aprobarea "Reglementarilor privind activitatea de farmacovigilenta" document aprobat de Consiliul Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului în martie 2000.
Conform Hotararii C.S. nr 12/24.03.2000 ANM organizeaza sistemul national de farmacovigilenta care are rolul de a colecta si evalua informatii despre reactiile adverse ale produselor medicamentoase. De asemenea, Agentia Nationala a Medicamentului ia masurile corespunzatoare pentru a încuraja medicii sa raporteze reactiile adverse suspectate si pentru a obliga detinatorii autorizatiei de punere pe piata(DAPP) sa colecteze sistematic informatii despre riscurile care privesc produsele lor medicamentoase si sa le transmita Agentiei Nationale a Medicamentului.
In acest ghid sunt descrise cerintele si procedurile implicate în sistemul national de farmacovigilenta cu referire la produsele medicamentoase autorizate acoperind colectarea si evaluarea tuturor informatiilor utile în supravegherea produselor medicamentoase.
2. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE FARMACOVIGILENTA
Agentia Nationala a Medicamentului organizeaza în acord cu "Reglementarile privind activitatea de farmacovigilenta" mai sus mentionate sistemul national de farmacovigilenta avand un sediu central în structura Agentiei Nationale a Medicamentului (în continuare numit "Centrul National de Farmacovigilenta") pentru primirea si evaluarea tuturor datelor de farmacovigilenta. Acest centru trebuie sa aiba capacitatea de a utiliza aceste date de farmacovigilenta într-un mod care este compatibil cu procedurile folosite în Uniunea Europeana si de catre Agentia Europeana de Evaluare a Produselor Medicamentoase (EMEA) pentru ca aceste date sa poata fi transferate între partile interesate.
Agentia Nationala a Medicamentului va cooperarea cu Centrul Colaborativ OMS pentru Monitorizarea Internationala a Medicamentului, EMEA si autoritatile competente din tarile EU si CADREAC prin intermediul Centrului National de Farmacovigilenta (CNFV).
3. ADMINISTRAREA DATELOR DE FARMACOVIGILENTA
Aceasta sectiune descrie urmatoarele proceduri
Administrarea sistemelor de raportare spontana
Administrarea datelor de farmacovigilenta provenite de la companie farmaceutica
Administrarea datelor de farmacovigilenta provenite de la alte surse
Proceduri pentru comunicarea si evaluarea problemelor de farmacovigilenta în cadrul UE
3.1. Sistemul de raportare spontana
3.1.1. Introducere
Agentia Nationala a Medicamentului trebuie sa detina un sistem pentru colectarea rapoartelor de reactii adverse spontane suspectate, primite de la medici (ex. sistem postal) si de la DAPP.
CNFV trebuie sa coopereze cu medicii pentru a stimula constientizarea importantei sistemului de raportare si încurajarea raportarii (ex. prin furnizarea unui sistem usor de raportare si feed-back dupa fiecare raport).
Centrul National de Farmacovigilenta trebuie sa colaboreze cu medicii pentru a asigura raportarea adecvata de reactii adverse catre Agentia Nationala a Medicamentului. În acest scop este de dorit ca Agentia Nationala a Medicamentului(ANM) prin Centrul National de Farmacovigilenta(CNFV) sa asigure urmatoarele:
raportarea reactiilor adverse la centrul desemnat sa se faca cat se poate de simplu.
toate reactiile adverse sa fie confirmate cand este cazul si sa fie furnizate informatii suplimentare solicitate de medici.
sa fie mentinut un contact regulat între CNFV si medici prin:
publicarea regulata a unui buletin de farmacovigilenta,
trimiterea de scrisori "Draga doctore" cand este cazul (de catre ANM si/sau DAPP),
furnizarea informatiei solicitate de la caz la caz, daca este posibil.
3.1.2. Principii generale ale sistemului de raportare spontana
Medicii sau DAPP raporteaza la ANM-CNFV o reactie adversa suspectata în legatura cu unul sau mai multe produse medicamentoase. Rapoartele se fac în scris, electronic, sau prin alte cai aprobate (conform formularelor de raportare)
Rapoartele sunt colectate si validate de catre CNFV si sunt introduse într-o baza de date. Reactiile adverse grave trebuie sa fie tratate în regim de maxima prioritate. Baza de date este utilizata pentru a identifica semnalele potentiale si a analiza datele în scopul clarificarii factorilor de risc, a modificarilor evidente în profilul raportarii etc.
Rapoartele de caz trebuie sa fie accesibile pentru EMEA, autoritatilor competente din alte state ale UE, CADREAC si DAPP implicati, conform cu criteriile stabilite în legislatia europeana în domeniu.
Urmatoarele proceduri privesc ANM-CNFV si sunt independente de structura sistemului national de farmacovigilenta.
Aceste proceduri sunt divizate în:
colectarea si validarea raportului de caz si stocarea acestuia;
procesarea raportului de caz (evaluarea si prezentarea pentru transmitere), informatii feedback;
protejarea confidentialitatii si securitatii datelor, controlul calitatii datelor si asigurarea calitatii lor.
3.1.3. Colectarea si validarea raportului de caz
Aceasta implica colectarea si validarea datelor primare, ex. transmiterea datelor de la raportor la ANM-CNFV. Pentru validarea si administrarea rapoartelor transmise electronic trebuie urmate proceduri operationale specifice.
Colectarea raportului de caz
Un raport spontan de farmacovigilenta implica un singur caz, un pacient, un raportor identificabil, una sau mai multe reactii suspectate si unul sau mai multe produse medicamentoase suspectate. Conform cu Directivele si Reglementarile europene, numai cazurile grave raportate de medici vor fi primite în regim de urgenta.
Validarea raportului de caz
Daca raportul initial este transmis oral sau prin telefon, el trebuie sa fie confirmat în scris de catre un medic. Cand la un pacient apar mai multe reactii suspectate la unul sau mai multe medicamente suspectate, dar sunt considerate a fi reactii independente, ele trebuie tratate ca rapoarte separate. Daca se considera necesar mai ales în cazul reactiilor grave si neasteptate, datele din raport privind pacientul, produsele medicamentoase luate, reactiile, inclusiv semne, simptome si analize de laborator, trebuie sa fie confirmate prin copii ale celor mai importante si relevante documente originale (formele de iesire din spital, rapoartele specialistului, teste de laborator, prescriptii si rapoarte postmortem).
Caracteristica rapoartelor de a fi complete trebuie evaluata în conformitate cu datele solicitate, sau formularele pentru transmiterea datelor (vezi Prezentarea cazului individual pentru transmitere).
Rapoartele incomplete, mai ales cele care privesc reactii neasteptate sau grave, trebuie sa fie urmarite prompt si cu atentie pentru a obtine informatii suplimentare de la raportorul initial sau alte surse disponibile. In unele cazuri, poate fi de asemenea potrivit de a continua supravegherea cu atentie pentru a obtine date despre rezultatul pe termen lung al reactiei.
Un raport de reactie adversa trebuie sa contina urmatoarele informatii : un medic identificabil, un pacient identificabil, cel putin o substanta/produs medicamentos suspectat si cel putin o reactie adversa suspectata. Acestea reprezinta minimum de informatie care permit introducerea cazului în baza de date si îl face disponibil pentru generarea semnalului în scopul de a facilita evaluarea cazurilor. Trebuie facut orice efort pentru a obtine informatii complete cand este posibil.
Este suspectata o reactie daca fie medicul care raporteaza, fie DAPP crede ca exista o relatie cauzala posibila între reactia adversa si medicamentul în cauza. Daca o reactie este raportata spontan, aceasta implica în mod obisnuit o judecata pozitiva din partea raportorului (celui care raporteaza) în afara de cazul cand cel care raporteaza da explicit o judecata negativa a relatiei cauzale.
3.1.4. Stocarea raportului de caz
Datele initiale brute (pe suport de hartie) trebuie stocate si tratate în acelasi fel ca oricare alte documente medicale, cu respectul corespunzator pentru confidentialitate.
Rapoartele de caz, trebuie stocate de catre CNFV într-o baza de date.
Stocarea datelor trebuie sa asigure accesibilitatea permanenta la acestea, la orice moment rezonabil. Recomandarile acopera intrarea datelor individuale, trasabilitatea acestora si utilizarea corecta a terminologiilor.
Intrarea datelor
Trebuie sa fie asigurata o conformitate a datelor stocate cu raportul initial. Aceasta se realizeaza printr-o procedura de control calitativ care furnizeaza validarea în ceea ce priveste datele originale sau imaginile care decurg din aceasta.
Verificarea traseului
Stocarea datelor trebuie sa asigure posibilitatea urmaririi tuturor datelor intrate sau modificate incluzand datele si sursele informatiilor primite, datele si destinatiile informatiilor transmise.
Terminologii
Trebuie utilizata terminologie medicala Med-DRA ICH adoptata în cadrul Conferintei Internationale pentru Armonizare. Pana cand terminologia Med-DRA devine disponibila si utilizarea ei implementata pe larg, terminologiile utilizate pentru a codifica bolile si reactiile adverse trebuie sa asigure compatibilitatea rapoartelor între partile implicate. Rapoartele intrate în baza de date trebuie sa fie codificate în concordanta cu terminologiile internationale acceptate (Med-DRA, WHO ART, ICD 9) sau cu termenii acceptati mutual care permit conexiuni cu terminologiile acceptate international, care sunt compatibile cu Med-DRA versiunea 2. Termenii reactiei trebuie sa fie introdusi ca termenul cel mai apropiat disponibil în terminologie, si, daca este posibil, de asemenea cu cuvintele originale ale raportorului. Utilizarea terminologiilor trebuie sa fie monitorizata si validata, fie sistematic, fie prin evaluare obisnuita facuta la întamplare. Personalul care controleaza intrarea datelor, trebuie instruit în utilizarea terminologiilor si trebuie verificata competenta lor.
3.1.5. Procesarea raportului de caz: evaluarea gravitatii, a masurii în care se poate astepta aparitia reactiei si prezentarea pentru transmitere
Procesarea raportului de caz implica evaluarea datelor în cazuri individuale, identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifica, recunoasterea si procesarea alertelor si orice alta procesare a datelor referitoare la cazurile multiple.
Evaluarea datelor în cazuri individuale
Evaluarea datelor include validarea raportului de caz si determinarea gravitatii si a masurii în care se poate astepta aparitia reactiei. Acesti termeni (gravitate si masura în care se poate astepta aparituia reactiei) au înteles specific în contextul evaluarii raportului RA. Evaluarea probabilitatii relatiei cauzale dintre produsul medicamentos si reactia(iile) suspectata(e) este efectuata cand se considera necesar. Toate metodele utilizate pentru a evalua acesti parametri trebuie sa fie documentate. Evaluatorii trebuie instruiti în metodele utilizate si instruirea lor trebuie verificata.
Administrarea rapoartelor duplicat
Unele cazuri, în special cele care sunt grave, vor fi probabil raportate la ANM-CNFV de la mai mult decat o sursa sau de la o singura sursa prin mai mult decat un canal. ANM-CNFV trebuie sa faca orice efort pentru a garanta ca rapoartele de caz contin informatii suficiente pentru a identifica astfel de duplicate de ex. initialele de la pacient/medic (raportor) (sau numele daca este permis), adrese, data nasterii, alte date.
Baza de date trebuie revazuta regulat pentru a identifica duplicatele în concordanta cu procedurile ANM-CNFV. Dupa identificare, duplicatele trebuie sa fie semnalizate ca atare.
Identificarea cazurilor idividuale care necesita o manevrare specifica
Administrarea bazei de date trebuie sa asigure concordanta cu reglementarile, ex. identificarea cazurilor semnalate ca grave sau neasteptate si a oricarei alte circumstante care necesita manevrari sau transmitere specifice. Trebuie sa existe proceduri care sa aigure ca aceste cazuri identificate si procesate anterior sunt identificate ca atare si nu sunt procesate sau transmise repetat ca si cazuri noi (vezi trasabilitatea).
Prezentarea cazului individual pentru transmitere
Cazurile trimise catre alte autoritati competente sau DAPP trebuie transmise conform cu formatele aprobate asa cum sunt definite în ghidurile europene.
Procesarea cazului multiplu si identificarea alertei.
Administrarea bazei de date trebuie sa permita utilizatorilor sa identifice cazul multiplu sau tendinta care indica un semnal. Odata ce un semnal posibil a fost identificat, posibilitatea relatiei cauzale trebuie evaluata. In aceste cazuri, toate rapoartele reactiilor adverse trebuie sa fie clasificate conform cu preferintele sau cerintele nationale, utilizand metodologia acceptata la nivel national sau international. Toate rapoartele care îndeplinesc cerinta minima de informare trebuie sa fie incluse într-o analiza completa. Anumite analize (ex. acelea referitoare la rolul factorilor de risc) pot sa se limiteze la cazuri unde este disponibila o informatie suficienta, dar trebuie clarificat ca aceasta este un subset al datelor.
Procesarea cazului multiplu trebuie sa permita clasificarea cazului în functie de termenii acceptati (vezi terminologii). Trebuie sa fie specificata terminologia utilizata pentru cazul multiplu.
Autoritatile competente si DAPP trebuie sa se informeze între ei asupra semnalelor identificate care pot avea un impact asupra profilului risc/beneficiu al produsului medicamentos Cand este cazul alerta rapida trebuie utilizata de catre ANM-CNFV.
3.1.6. Informatii
ANM-CNFV trebuie sa asigure informarea raportorului(ilor) cazului despre primirea si înregistrarea raportului cu un anumit numar si furnizarea informatiilor suplimentare daca sunt cerute.
ANM-CNFV trebuie sa asigure transmiterea datele despre reactiile adverse catre DAPP la solicitarea acestuia.
ANM-CNFV trebuie de asemenea sa se asigure ca medicul (si daca este necesar pacientii tratati) este informat asupra oricaror modificari semnificative, acolo unde este cazul , în RCP si a oricaror riscuri suspectate care necesita vigilenta.
ANM-CNFV trebuie sa garanteze ca informatia este furnizata corecta si la timp organismelor internationale, în special
OMS, în concordanta cu ghidurile europene în domeniu.
3.1.7. Controlul calitatii si Asigurarea calitatii
Controlul calitatii si asigurarea calitatii privesc fiecare pas în procesele descrise mai sus. Controlul calitatii si asigurarea calitatii trebuie sa fie garantata de ANM-CNFV care trebuie sa stabileasca si sa implementeze procedurile necesare.
3.1.8. Confidentialitatea si securitatea datelor
Trebuie pastrata întotdeauna confidentialitatea fisei pacientului incluzand identitatea, daca este data; cand este cazul trebuie pastrata corespunzator si confidentialitatea identitatii personalului sanitar, conform cu legislatia nationala si europeana.
La fiecare etapa de stocare si procesare a datelor de farmacovigilenta trebuie luate toate masurile de a asigura securitatea si confidentialitatea datelor. Aceasta implica controlul strict al accesului la documente si baza de date, al personalului autorizat care este implicat în pastrarea confidentialitatii medicale si administrarea datelor. Aceasta securitate se extinde la toata calea pe care o parcurg datele. Informatia privind raportul de caz trebuie furnizata numai sub forma anonima.
In plus, trebuie luate masuri pentru asigurarea securitatii datelor si a imposibilitatii modificarii datelor în timpul transferului .
3.2. Date de farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica
Introducere
In concordanta cu legislatia mentionata, DAPP al oricarui produs medicamentos, trebuie sa garanteze ca are în functiune un sistem de farmacovigilenta corespunzator cu scopul de a garanta raspunderea companiei farmaceutice pentru produsul sau de pe piata si ca poate fi întreprinsa actiunea cea mai potrivita cand este necesar.
Informatiile despre farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica pot fi prezentate în urmatoarele forme:
Rapoarte de cazuri de reactie adversa
Rapoarte periodice actualizate privind siguranta
Studii de siguranta post - autorizare sponsorizate de companie
In aceasta sectiune sunt prezentate procedurile care trebuie implementate de CNFV pentru manevrarea datelor de farmacovigilenta obtinute de la compania farmaceutica.
3.2.1. Rapoarte de caz de reactii adverse
CNFV trebuie sa garanteze ca toate rapoartele depuse de catre DAPP sunt conforme cu cerintele legislatiei în domeniu, pentru a asigura conformitatea raportarii reactiilor adverse de catre DAPP. CNFV trebuie sa garanteze validarea si verificarea tuturor datelor incluse în aceste rapoarte de caz în masura în care este posibil. CNFV trebuie sa garanteze ca aceste rapoarte sunt urmarite cu atentie de catre DAPP acolo unde este cazul pentru a îmbunatati calitatea datelor disponibile si pentru a usura evaluarea cauzalitatii. ANM-CNFV trebuie sa asigure ca are capacitatea de a trimite si primi electronic rapoarte ADR si sa încurajeze DAPP sa faca aceasta într-un format definit.
3.2.2. Rapoartele periodice actualizate privind siguranta
Un raport periodic actualizat privind siguranta, are scopul de a furniza ANM-CNFV o actualizare a întregii experiente de siguranta a produsului medicamentos, la perioade definite de timp, dupa autorizare. Este responsabilitatea CNFV sa evalueze aceste rapoarte - pentru produsele autorizate.
3.2.3. Studiile de siguranta sponsorizate de compania farmaceutica dupa autorizare
Aceste studii sunt în mod normal efectuate pentru a evalua siguranta clinica a produselor medicamentoase comercializate în practica clinica de rutina; ele pot fi fie generatoare de ipoteze, fie probatoare de ipoteze.
Este recomandabil ca DAPP care îsi propune sa efectueze astfel de studii sa discute proiectul protocolului cu ANM.
CNFV poate analiza studiile care se desfasoara în mod regulat sub jurisdictia sa.Toate reactiile adverse grave care rezulta din aceste studii trebuie depuse pentru examinare pe calea obisnuita de catre DAPP/investigator si trebuie sa fie în acord cu cele ce urmeaza.
La terminarea fiecarui studiu, raportul final trebuie evaluat si, toate datele relevante (ex. indicarea modificarilor semnificative ale frecventei reactiilor adverse cunoscute, aparita reactiilor adverse neasteptate, interactiuni noi) trebuie sa fie încorporate în RCP.
3.2.4. ANM-CNFV trebuie sa asigure comunicarea cu DAPP în concordanta cu legislatia si ghidurile europene existente.
3.3. Date de farmacovigilenta din alte surse
3.3.1. Scheme de monitorizare intensiva
Monitorizarea intensiva este definita ca un sistem de colationare a rapoartelor din arii desemnate de ex. spitale sau anumiti medici cu practica comunitara. ANM-CNFV poate fi implicata în redactarea protocolului pentru aceasta colectare de date sau va fi informata ca aceasta monitorizare are loc.
Pentru autorizarea anumitor produse medicamentoase poate fi considerata potrivita impunerea unor cerinte specifice medicului cu privire la raportarea reactiilor grave si neasteptate la produsele medicamentoase prescrise si introducerea acestor cerinte ca o conditie a utilizarii produsului în termenii autorizatiei de punere pe piata.
CNFV trebuie sa garanteze ca datele si rapoartele sunt colectate la intervale stabilite utilizand un format corespunzator.
3.3.2. Date despre utilizarea gresita / abuzul de medicamente
Rapoartele reactiilor adverse suspectate datorate utilizarii gresite si abuzului de produse medicamentoase (asociate utilizarii terapeutice a acestora) si care sunt primite de CNFV (pe calea rapoartelor spontane, rapoarte de la compania farmaceutica etc.) trebuie sa fie procesate în acelasi mod ca si alte tipuri de reactii.
3.3.3. Alte date de farmacovigilenta
Aceste date includ cifre privind utilizarea produselor medicamentoase, rapoartele publicate privind reactiile adverse, studii farmacoepidemiologice conduse de organizatii - altele decat DAPP, studii preclinice sau date semnificative de calitate si rapoarte asupra unor produse care nu sunt comercializate în mod frecvent în UE. Acestea sunt importante pentru determinarea frecventei, aparitiei reactiilor adverse neasteptate, interactiunilor noi etc. si analiza globala a balantei risc / beneficiu.
În aceste cazuri (ex.- din studiile farmacoepidemiologice) în care datele semnificative au fost primite din aceste surse, aceste constatari pot fi transmise tarilor UE, CADREAC si la EMEA, ca parte a schimbului de rutina al informatiilor de farmacovigilenta, cu scopul de a lua masurile corespunzatoare.
Se accepta semnalari de reactii adverse si de la pacienti si farmacisti.
3.4. Proceduri pentru comunicarea si evaluarea problemelor de farmacovigilenta în U.E.
Introducere
Aceasta sectiune descrie procedurile care trebuie sa fie implementate în sensul de a îmbunatati comunicarea informatiilor de farmacovigilenta în cadrul U.E. si de a optimiza resursele umane pentru identificarea si evaluarea semnalelor de farmacovigilenta.
Aspectele prezentate se refera la:
Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave si alte reactii adverse - principii generale.
Proceduri pentru transmiterea si administrarea semnalelor detectate.
Proceduri pentru evaluarea raportului final al companiei farmaceutice care sponsorizeaza studiile de singuranta dupa autorizare.
Proceduri pentru Evaluarea RPAS.
Monitorizarea speciala de siguranta a produselor medicamentoase.
Tehnologii în transmiterea datelor pentru a facilita implementarea procedurii conform cu Sistemul European de Farmacovigilenta.
3.4.1. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave
Toate reactiile grave suspectate, care apar in cadrul UE si sunt aduse la cunostinta CNFV, trebuie sa fie transmise DAPP si, în cazul produselor autorizate centralizat, la EMEA, în decurs de 15 zile de la primirea lor de catre CNFV. În cazul produselor medicamentoase autorizate centralizat, este responsabilitatea EMEA de a informa ANM-CNFV despre rapoartele de reactii adverse grave primite de la Statele Membre ale UE. Metoda de transfer a informatiei care este utilizata trebuie sa garanteze ca informatia este transmisa în intervalul de timp mentionat în legislatia europeana. Datele transmise trebuie sa fie cat se poate de complete cu scopul de a facilita evaluarea dar nu este obligatorie efectuarea unei evaluari formale în CNFV înaintea acestei transmisii (vezi alerta rapida).
Transmiterea altor rapoarte de reactii adverse
Acestea includ rapoartele de reactii adverse asteptate care nu sunt grave sau rapoartele cu reactii adverse neasteptate primite de la toate sursele.
Cand este adecvat, aceste date trebuie sa fie disponibile pentru transmitere, sub forma de rezumat, tuturor partilor interesate (DAPP, Statele Membre ale UE, EMEA) asa cum este mentionat mai jos (vezi Schimbul de informatii de farmacovigilenta care sunt urgente). În aceasta situatie numai datele evaluate de catre CNFV sunt luate în considerare pentru transmitere.
3.4.2. Proceduri pentru transmiterea si administrarea semnalelor detectate
Odata ce a fost detectata de catre CNFV, o problema de siguranta potential grava (de ex. o serie de reactii adverse grave si neasteptate sau cresterea ratei raportarilor reactiilor adverse cunoscute) pentru un anumit produs , trebuie sa fie transmisa Statelor Membre, UE si EMEA. Este esential ca problema sa fie comunicata într-un stadiu cat mai precoce, înainte de a se lua o decizie la nivel national.
Exista doua moduri de a comunica acest gen de informatii si anume: alerta rapida si schimbul de informatii care nu sunt urgente.
Alerta rapida
Scopul Sistemului de Alerta Rapida (SAR) este de a informa, cu urgenta necesara, Statele Membre ale UE, Comisia Europeana si EMEA asupra datelor de farmacovigilenta ale produselor medicamentoase. ANM-CNFV este raspunzator pentru contactarea DAPP, cand este cazul. Alertele Rapide referitoare la problemele seriei nu sunt luate în discutie în acest ghid.
Criteriile de trimitere a unei alerte rapide tin de preocuparea vizand o posibila schimbare a balantei risc/beneficiu, care ar putea duce la schimbari majore ale autorizatiei, cum ar fi suspendarea de urgenta sau retragerea acesteia, introducerea unor contraindicatii majore, restrangeri ale indicatiilor sau a disponibilitatii produsului.
Acestea trebuie sa includa si orice actiune de acest gen initiata de DAPP.
Schimbul de informatii în farmacovigilenta care nu sunt urgente
Criteriile pentru schimbul de informatii în farmacovigilenta care nu sunt urgente sunt:
cereri de informatii din partea Statelor Membre ale UE, a Comisiei Europene si EMEA, care pot avea legatura cu o varietate de probleme de siguranta care pot necesita actiuni ce nu sunt urgente sau schimbari minore ale RCP
schimburi de informatii între partile implicate care nu necesita nici un raspuns
Inaite de punerea în circulatie a unor astfel de informatii, daca ANM-CNFV considera ca exista un risc din punct de vedere al farmacovigilentei, trebuie sa ia legatura cu raportorul si EMEA în cazul produselor autorizate centralizat.
Modul preferabil de schimb al informatiilor este prin transmisie electronica folosind formularul disponibil pe pagina web a EudraNet. Este important ca acest schimb de informatii de farmacovigilenta sa se focalizeze pe problemele importante, astfel încat partile implicate sa nu fie supraaglomerate cu informatii.
Procedura de urmat în acest schimb de informatii de farmacovigilenta este urmatoarea:
informatiile trebuie sa fie clar marcate ca fiind un schimb de informatii de farmacovigilenta care nu sunt urgente
motivul trimiterii informatiilor trebuie clar semnalat
orice informatie ceruta de la primitorii mesajului trebuie clar specificata
raspunsurile trebuie trimise doar celui care a formulat cererea respectiva si EMEA
autorul cererii trebuie sa colationeze toate informatiile primite si sa le trimita tuturor Statelor Membre ale UE, doar daca autorul cererii doreste ca acest subiect sa fie luat în discutie la grupurile de lucru de probleme de farmacovigilenta.
3.4.3. Proceduri pentru Evaluarea Raportului Final al Studiilor de Siguranta post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice
Referitor la studiile de siguranta post-autorizare sponsorizate de companiile farmaceutice, DAPP trebuie sa trimita la ANM-CNFV un raport final al studiului iar în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata si la EMEA.
In cazul studiilor facute la produse medicamentoase autorizate la nivel national ANM-CNFV poarta raspunderea evaluarii raportului final.
In cazul produselor medicamentoase autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizarii va face raportul final. Comisia pentru Produsele Medicamentoase cu documentatie depusa (CPMP) poate desemna si un coraportor.
Toate datele din studiu trebuie evaluate, rezultatul fiind un raport de evaluare. Acest raport trebuie distribuit Statelor Membre ale UE /CPMP/EMEA, dupa caz, în maxim 3 luni de la primirea raportului initial de la DAPP.
Daca, în orice faza a evaluarii, este identificata o problema de farmacovigilenta care necesita o actiune, aceasta va fi comunicata folosind procedura adecvata descrisa mai sus, incluzand cel putin datele minimale si raportul de evaluare.
3.4.4. Proceduri de evaluare a RPAS
In conformitate cu legislatia în vigoare, ANM-CNFV si EMEA vor primi regulat din partea DAPP rapoarte de siguranta acualizate.
In cazul produselor medicamentoase autorizate prin Procedura Centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizarii va întocmi, în mod normal, RPAS, în intervalul de timp convenit.
Un raport de evaluare va fi elaborat si distribuit de catre raportor catre toate Statele Membre ale UE si EMEA conform programului adoptat de CPMP pentru produsele medicamentoase autorizate prin procedura centralizata.
4. SCHIMBARI ALE AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
ANM-CNFV, ca parte a obligatiei sale de a garanta evaluarea permanenta a raportului beneficiu/risc, trebuie sa se asigure ca toate datele de farmacovigilenta primite si evaluate, dupa cum s-a precizat mai sus, sunt luate în considere în mod continuu.
In cazul produselor medicamentoase autorizate la nivel national, cand datele de farmacovigilenta actualizate afecteaza în mod negativ profilul beneficiu/risc al produsului medicamentos, ANM poate cere modificarea/sau retragerea Autorizatiei de punere pe piata, sau dupa caz neacceptarea cererii de reînnoire a acesteia. Pentru orice decizie de modificare semnificativa a statutului Autorizatiei de punere pe piata sau a RCP, luate la nivel national, ca rezultat al acestor date de farmacovigilenta, ANM poate informa Statele Membre ale UE si EMEA.
In cazul produselor medicamentoase autorizate prin procedura centralizata, modificarile în RCP sau statutul Autorizatie de punere pe piata sunt facute în conformitate cu Reglementarea Comisiei EC 542/95. DAPP poate lua masuri restrictive urgente de siguranta, în eventualitatea existentei unui risc privind sanatatea publica. Acestea trebuie aduse la cunostinta EMEA si raportorului (în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata), cu 24 ore înaintea implementarii lor. EMEA si autoritatile nationale au ocazia sa comenteze aceste masuri. Schimbarile trebuie înaintate ca variatie de tip II cat mai repede posibil dupa implementarea lor. O restrictie de siguranta urgenta pentru produsele autorizate prin procedura centralizata, poate fi initiata si la Comisia Europeana.
In conformitate cu legislatia europeana în domeniu (Art. 12, 15a si 15b din Directiva 75/319/EEC, amendata, si cu Art. 18 din Reglementarea Consiliului (EEC) 2309/93), ANM, Comisia Europeana sau DAPP se poate adresa într-o chestiune de farmacovigilenta la CPMP, oricand interesele comunitatii o cer.
