Președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Camelia Ilișuan, spunea într-o conferință de presă de zilele trecute că economiile făcute la Bistrița nu sunt deocamdată semnificative și nici relevante. „Abia la finalul anului, se va putea ști cu exactitate care sunt economiile reale făcute în Bistrița-Năsăud pe ultimul trimestru al anului”, a precizat aceasta.

Creșterile salariale din sistemul de sănătate, de la 1 octombrie, sunt susținute din banii care au fost economisiţi de la bugetul Ministerului Sănătății prin introducerea sistemului cardurilor naționale de sănătate.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat la finalul lunii iunie că în prima lună de folosire a cardurilor s-a făcut o economie de 100 de milioane de lei, iar banii vor merge către salariile personalului din sănătate.

Statisticile au fost confirmate și în lunile următoare, Ministerul Sănătății anunțând că în fiecare lună prin folosirea acestui sistem s-au făcut economii de 90 milioane de lei.

Cardul național de sănătate ar fi trebuit să fie din 1 mai unicul sistem de validare și de decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, însă întrucât nu toată lumea a intrat în posesia cardului de sănătate, Casa Națională de Asigurări a decis ca serviciile medicale să fie asigurate o perioadă atât cu cardul cât și fără.

Totuși, din 1 septembrie prezentarea cardului de sănătate este obligatorie la acordarea fiecărui serviciu medical, singurii care vor beneficia de servicii medicale gratuite fiind pacienții care se prezintă la medic cu o urgență.

În repetate rânduri ministerul a anunțat că odată cu introducerea acestui sistem s-au făcut economii consistente la bugetul ministerului ceea ce va susține creșterile salariale din sistemul medical. Totuși, la Bistrița economiile nu sunt atât de vizibile.

Sursa