PSnews.ro a luat, marţi, legătura cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, pentru a obţine lămuriri pe acest subiect. Precizăm că, până la ora transmiterii acestei ştiri, niciun reprezentant al spitalului ori al Consiliului Judeţean Gorj (în subordinea căruia se află spitalul) nu a fost disponibil pentru comentarii.

Din partea CJAS Gorj, Daniel Şurlea (directorul pentru Relaţii Contractuale al instituţiei) a avut amabilitatea să ne răspundă la întrebări.

Reporter PSnews: Ce se întâmplă dacă bolnavii nu au cardul la ei în momentul internării sau al externării? Sunt nevoiţi să plătească din buzunar?

Daniel Şurlea: Bolnavii ar trebui să aibă cardurile de sănătate la ei. La fel cum umbli cu cardul de salariu, cu orice. Toată lumea trebuie să conştientizeze că, de la 1 septembrie, cardul este precum buletinul: trebuie să-l ai la tine. Dacă nu cumva e o urgenţă; în rest, sunt cazuri programabile. Şi atunci, ştie, teoretic, omul dinainte: când se duce, trebuie să se ducă cu cardul. Dacă e o urgenţă, la internare nu se cere cardul. Cât mai stă omul prin spital, i-l aduce un aparţinător sau altcineva. Deci nu mai există variantă fără cardul de sănătate, de validare a serviciilor medicale. Şi nu numai la spitale; la toate domeniile. Dar, la Spitalul Judeţean (Gorj – n.r.), n-a prea fost o problemă de card; cele mai multe probleme au fost de servicii invalidate netransmise în 72 de ore. Ei au o altă obligaţie legală, în care trebuie ca, în maximum 72 de ore de la internare sau de la externare, să transmiţi în sistem serviciul respectiv, ca să fie validat.

Reporter PSnews: Au existat bolnavi care nu au primit cardul acasă?

Daniel Şurlea: Pe cei cărora nu le-a fost emis cardul nu se pune problema să-i întrebe cineva de cardul de sănătate. Şi furnizorii văd în sistem inclusiv dacă omul are sau nu are card emis. Dacă nu are card emis, nu trebuie să-l întrebe nimeni de card şi nici nu se invalidează serviciul. Pentru că există o aplicaţie informatică cu care vede că nu are card emis.

Reporter PSnews: Ce se întâmplă în situaţiile în care cardul a fost emis, dar, pe drumul dintre instituţie şi populaţie, s-au produs nereguli, iar omul (pacientul) nu l-a mai primit?

Daniel Şurlea: Omul ar trebui să ştie, să se intereseze. Procedura e simplă: cardurile de sănătate se emit de Imprimeria Naţională. De la Casa Naţională (de Asigurări de Sănătate – n.r.), există un contract cu Poşta Română, Poşta Română are obligaţia, prin contract, să-l caute de cel puţin două ori acasă pe om: ori direct la el, ori la aparţinător. Dacă nu îl găseşte acasă, după ce îl caută de două ori, cardurile se întorc la Casa (Judeţeană – n.r.) de Sănătate, de unde omul le poate ridica. Se păstrează la noi, la Casa de Sănătate, până vine omul. Deci oamenii, dacă n-au primit card şi li s-a emis cardul, trebuie să înţeleagă că trebuie să se intereseze pe unde e (cardul – n.r.), începând cu Poşta, cu poştaşul din zona lor. Şi, dacă îi spune omului că i l-a adus, dar nu l-a găsit de două ori acasă, îi spune să se ducă la Casa de Asigurări de Sănătate. Iar timp pentru asta a fost – scuzaţi-mă: că, de la 1 septembrie, a devenit obligatoriu, dar cardurile s-au emis mult mai devreme, iar furnizorii şi pacienţii au fost informaţi de chestia asta. Deci a fost un timp suficient de mare pentru acomodare şi a furnizorilor, şi a pacienţilor cu cardul de sănătate.

Reporter PSnews: Să presupunem că se produc situaţii extreme: omul nu a avut timp, a fost plecat din ţară, este analfabet, nu ştie sau nu poate să se intereseze. Ce se întâmplă în astfel de cazuri?

Daniel Şurlea: Nu poate să rămână fără card, pentru că, dacă pacientul se internează în spital, inclusiv cineva de la spital are posibilitatea să se adreseze la Casă, cu o copie de buletin sau ceva, să-i dăm cardul pacientului respectiv. Şi asta ştiţi cum e? Nu mai mergem cu sistemul înainte, dacă găsim nod în papură.

Reporter PSnews: În conformitate cu ce lege a fost amendat spitalul din Târgu-Jiu?

Daniel Şurlea: Nu a fost amendat spitalul; nu s-au validat anumite servicii. Nevalidându-se, nu s-au decontat. Iar asta nu s-a întâmplat numai la Spitalul Judeţean; a fost o situaţie generală, în toată ţara, pentru că, probabil, n-au luat în serios, începând cu 1 septembrie, că nu se mai poate altfel decât cu cardul de sănătate şi respectarea legii şi asta e prevăzut în contractul-cadru şi inclusiv în clauzele din contractul încheiat între Casă şi furnizorul de servicii sunt prevăzute aceste lucruri. Deci nu putem vorbi de o amendă.

Reporter PSnews: Daţi-mi voie să vă contrazic: presa a scris că Spitalul de Târgu-Jiu a primit o amendă de aproape 100.000 lei, conform declaraţiilor făcute de medicii de acolo.

Daniel Şurlea: Nu. Probabil au înţeles greşit sau s-au exprimat greşit. Deci spitalul are un contract – orice spital: pe 10 miliarde, de exemplu, pe care el trebuie să facă servicii, pe banii respectivi. Serviciile respective se validează din mai multe puncte de vedere. Sunt mai multe reguli pe care trebuie să le respecţi. Se validează inclusiv de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, care le validează din punct de vedere medical, codificările lor… E o întreagă chestie. După aceea, vin la Casă – se validează pe regulile Casei. Printre regulile Casei, sunt două care sunt obligatorii, începând cu 1 septembrie. Ele au existat şi până acum, dar au fost cumva facultative, ca să zic aşa. Una este transmiterea serviciilor, raportarea în maximum 72 de ore. Ele, în mod normal, se transmit online, în momentul efectuării şi nu numai la spitale; la absolut toate categoriile de furnizori. Dar, pe considerentul că s-ar putea să nu meargă Internetul atunci, să nu aibă curent atunci, există posibilitatea ca, în maximum 72 de ore, să le transmiţi. Şi al doilea lucru e că trebuie făcute cu card. Pentru cei care au emis cardul, nu se pot face altfel decât pe bază de card.

Reporter PSnews: Un reprezentant al Spitalului Judeţean Târgu-Jiu susţine că medicii nu au ştiut că oamenii nu au card. CJAS nu a transmis spitalului informaţii în legătură cu acest subiect?

Daniel Şurlea: Există o aplicaţie informatică, pe care o puteţi accesa şi dumneavoastră şi la care au acces şi furnizorii de servicii medicale. Dacă dumneavoastră intraţi pe site-ul Casei Naţionale, este acolo un subcapitol:„Verificarea asiguratului”. Acolo, îşi poate fiecare introduce CNP-ul şi există un cod de control. Şi acolo spune: dacă pacientul e asigurat, dacă are card emis, dacă e înscris la medic de familie… E ceva foarte simplu. Deci nu pot să susţină medicii că au ştiut sau n-au ştiut. Iar cardul trebuie cerut atunci, încă de la internare. În condiţiile în care nu e urgenţă, se cere cardul – ăsta e primul lucru. Şi, după aceea, la externare.

Reporter PSnews: Ce se întâmplă în situaţiile în care Casa amendează un spital, spitalul nu are bani şi rămâne dator? Cine plăteşte amenda?

Daniel Şurlea: Încă o dată vă spun: nu s-au decontat servicii care nu sunt conforme. Să vă dau un exemplu: face cineva 2 km de drum. Dacă nu e OK, nu se decontează. Aşa şi aici: trebuie respectate nişte reguli. La fel şi la eliberarea medicamentelor: nu poţi să eliberezi medicamente care nu sunt pe listele de compensate. Sau să dai în cantitate mai mare decât prevede legea. Aşa şi aici: sunt nişte reguli de validare, pe care nici măcar nu le facem noi, manual. Le face o aplicaţie informatică şi nu se poate trece peste aplicaţia respectivă.

Reporter PSnews: Presupunând cazul general: ce se întâmplă dacă o casă judeţeană sau chiar Casa Naţională amendează un spital, iar spitalul, neavând bani, rămâne dator?

Daniel Şurlea: Nu se întâmplă. Iar spitalele au contracte cu sume mai mari decât cheltuielile de salarii. Deci, teoretic, sunt bani. Iar când se fac verificări la spitale (şi repet: nu e cazul acum, că încă nu s-au amendat spitalele), când se fac verificări de către corpul de control, ca sancţiune, se poate reţine 1% din valoarea de contract a lunii respective, din banii pe care îi are de încasat.

Reporter PSnews: În cazuri disperate, în care chiar nu sunt bani, nu tot Casa acoperă aceste datorii?

Daniel Şurlea: Nu Casa. Casa reprezintă interesele asiguraţilor. Iar Casa are contract de furnizare de servicii medicale în anumite condiţii. Casa nu plăteşte nici salarii, nici nimic, ci plăteşte contravaloarea serviciilor efectuate de spitale. Mai departe, spitalele trebuie să aibă grijă cum îşi gestionează banii, să-şi plătească şi cheltuielile cu salariile, să asigure şi hrană, şi medicamente pentru pacienţii respectivi. Iar contractele, aşa cum sunt făcute în momentul acesta, dacă spitalele îşi fac serviciile pe care le au contractate şi respectă regulile, banii le sunt suficienţi pentru a asigura toate condiţiile pentru asiguraţi.

Reporter PSnews: Să luăm în calcul situaţia absolut disperată în care un spital a ajuns la fundul sacului. Se ajunge la executarea silită?

Daniel Şurlea: Nu se întâmplă lucrul ăsta. Nici nu s-a întâmplat, de atâţia ani de zile, să ajungă la fundul sacului. Vorbim despre situaţii ipotetice. Nu s-a întâmplat şi nici nu cred că o să se ajungă, pentru că a venit finanţare de fiecare dată, deci nu s-a pus problema la extrem, aşa cum spuneţi dumneavoastră.

Reporter PSnews: Să înţeleg că nu există în România niciun spital falimentar, niciun spital în prag de închidere?

Daniel Şurlea: Eu vorbesc de Gorj; nu ştiu ce este în restul ţării. Nu pot să vorbesc eu pentru restul spitalelor din ţară.

Reporter PSnews: Vă mulţumesc.

Vom reveni cu mai multe detalii în măsura în care vom reuşi să luăm legătura cu reprezentanţii Spitalului Judeţean Târgu-Jiu.