LEGE  privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1

(1) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea activității de vaccinare în vederea prevenirii și limitării răspândirii bolilor transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare în populația generală, în România.

(2) Prin prezenta lege este garantat și promovat interesul superior al copilului în general, iar în particular dreptul de a i se administra toate măsurile profilactice și terapeutice care determină obținerea beneficiilor maxime privind starea de sănătate.

(3) Prezenta lege se aplică cetățenilor români, precum și cetățenilor străini și apatrizilor, care locuiesc în România.

 

Art. 2

(1) Scopul  activității  de  vaccinare  a  populației  este  asigurarea  dreptului  la  sănătate individuală și colectivă, prin eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi a mortalităţii prin boli transmisibile.

(2) Activitatea  de  vaccinare  este  o  componentă  principală,  prioritară  a  sistemului  de sănătate publică prin care se urmăreşte asigurarea sănătăţii indivizilor în cadrul unor comunităţi sănătoase.

(3) Statul  român,  prin  Ministerul  Sănătăţii  și  Ministerul  Educației  Naționale  asigură pregătirea studenților facultăților de medicină, a medicilor rezidenți în specialitățile medicină de familie, pediatrie, boli infecțioase, epidemiologie, microbiologie medicală, medicina muncii, precum și a asistenților medicali, în însușirea noțiunilor de vaccinologie.

(4) Statul  român,  prin  Ministerul  Sănătăţii  finanțează  și  organizează  activitatea  de vaccinare în România. Această activitate se   desfășoară prin furnizorii de servicii medicale, constituiți şi organizați conform legislației în vigoare.

(5) În situații epidemiologice speciale se pot organiza activități de vaccinare și în alte tipuri de  unități  în  afara  celor  menționate  la  alin  (4),  stabilite  prin  ordin  al  Ministrului Sănătății.

(6) Statul român, prin fondurile proprii ale Ministerului Sănătăţii și prin FNUASS, asigură vaccinuri eficace și sigure corespunzătoare standardelor internaţionale.

(7) Statul  român,  prin  Ministerul  Sănătății,  asigură  condițiile  pentru  diagnosticul  și tratamentul optim al oricăror reacţii adverse ale vaccinării precum și compensarea oricăror efecte invalidante, dacă sunt dovedite relaţii de cauzalitate, confirmate de Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare denumit în continuare (GTCAV).  Tipurile  de  reacții  adverse  postvaccinale  și  măsurile  compensatorii aplicabile vor fi stabilite prin hotărâre de guvern.

 

 

Art. 3.

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile folosite se definesc după cum urmează:

1. a) Boli care pot fi prevenite prin vaccinare - boli infecţioase care pot fi evitate prin instalarea imunităţii față de acestea în urma vaccinării
2. b) Vaccin – medicament care conţine virusuri sau bacterii vii atenuate sau inactivate, fragmente antigenice de virusuri, bacterii sau obţinute prin inginerie genetică şi care produc o reacţie de apărare a organismului fără să producă îmbolnăvirea.
3. c) Vaccinologie – termen generic care include totalitatea informaţiilor ştiinţifice referitoare la întregul proces de preparare și administrare a vaccinurilor, începând de la cercetare, rezultatele studiilor clinice, aprobarea utilizării la oameni, compoziţie, modul de utilizare, populaţia căreia se adresează, nivel de eficacitate şi eficientă, imunogenicitate, reactogenitate.
4. d) Vaccinare – actul medical de administrare a unui vaccin în scopul prevenirii unor  boli infecţioase
5. e) Imunitate antiinfecțioasă – capacitatea de apărare a organismului uman faţă de organisme străine şi care asigură protecţie împotriva bolilor infecţioase.
6. f) Antigen - orice substanță care, odată ajunsă în organism, este recunoscută ca nefiind proprie acestuia și determină apariția unui răspuns imun, ce vizează neutralizarea și eliminarea e
7. g) Reacţie adversă postvaccinală – reacţie nedorită apărută în urma vaccinării şi care se poate datora fie vaccinului fie particularităţilor persoanei vaccinate. Sunt excluse reacţiile adverse datorate modului de administrare, dozei administrate şi altor condiţii care ţin de actul medical. O reacţie adversă nu este totdeauna un efect advers. Efectele adverse sunt efecte secundare efectului dorit în urma actului medical.
8. h) Imunogenitate – abilitatea unui vaccin de a induce un răspuns imun
9. i) Reactogenitate – proprietatea unui vaccin de a produce reacţii aşteptate şi comune ca urmare a instalării unui răspuns imun ce poate fi asociat cu anumite semne şi simptome (febră, durere la locul injecţiei, etc) de durată scurtă.
10. j) Acoperire vaccinală – proporţia persoanelor vaccinate din totalul persoanelor care ar fi trebuit să fie vaccinate.
11. k) Seroprevalenţa – proporţia persoanelor dintr-o populaţie care în urma testării de laborator au un titru de anticorpi prezenți față de antigenul specif
12. l) Responsabilitatea părintelui în asigurarea stării de sănătate a copilului - obligația părintelui de a permite personalului medical realizarea actelor medicale necesare menținerii sănătății și dezvoltării fizice și psihice a copil
13. m) Colectivitate – în înțelesul prezentei legi, prin colectivitate se înțelege un grup de copii sau adulți care, după caz, frecventează cursurile unei instituții de învățământ de stat, particular sau confesional în România, precum și un serviciu de prevenire sau protecție specială din sistemul de protecție a drepturilor copilului
14. n) Furnizorii de servicii medicale de vaccinare – medicii de familie, medicii pediatrii, medicii specialiști de boli infecțioase, alți medici vaccinatori

 

 

 

(2) Acronimele utilizate în prezenta lege sunt:

1. a) CMR – Colegiul Medicilor din România

1. b) CMDR – Colegiul Medicilor Dentiști din România

1. c) CFR – Colegiul Farmaciștilor din România 

1. d) CNSCBT - Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

1. e) DSP – Direcția de Sănătate Publică județeană și a municipiului București

1. f) INSP - Institutul Național de Sănătate Publică

1. g) FNUASS – Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate h) GTCAV - Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare i)   OAMMR - Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România
2. j) RENV – Registrul Electronic Național de Vaccinare

1. k) RAPI – Reacții Adverse Postvaccinale Indezirabile

1. l) SNMF – Societatea Națională de Medicina Famil

1. m) CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate

1. n) PNV- Programul Național de Vaccinare

 

 

CAPITOLUL II   Regimul vaccinărilor

 

Art. 4.

În România se stabilesc următoarele categorii de vaccinări:

1. a) De rutină, obligatorii, conform calendarului național de vaccinare
2. b) Pentru situații speciale – situaţiile epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare
3. c) Pentru grupe populaționale la risc:

1. 1. vaccinarea persoanelor care prezintă afecţiuni cronice și la care apariţia bolilor infecţioase, care pot fi prevenite prin vaccinare, ar putea duce la decompensarea acestora şi ar pune în pericol viaţa.
2. 2. vaccinarea persoanelor care, prin natura profesiei sau formării profesionale pe care o urmează, sunt expuse suplimentar la sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică.
3. 3. Vaccinarea persoanelor din categorii de vârstă care prezintă un risc crescut de apariţie a anumitor boli infecţioase detaliate prin ordin al Ministrului Sănătății.

1. d) Recomandate – alte vaccinări decât cele menționate anterior, cu vaccinuri pentru care există autorizație de punere pe piață, pe teritoriul României, pentru care există disponibil vaccin, administrate la indicația medicilor și la solicitarea persoanelor adulte și a părinților sau a reprezentanților legali, în cazul copii

 

Art. 5.

(1) Calendarul național de vaccinare este propus de GTCAV și este aprobat de Ministerul  Sănătății prin ordin de ministru.

(2) Sub rezerva dispozițiilor art.2 alin.(5), vaccinările obligatorii se efectuează numai în unități  sanitare,  indiferent  de  forma  de  organizare,  iar  vaccinurile  achiziționate conform calendarului vor fi administrate numai de către furnizorii de servicii medicale prevăzuți în ordinulul ministrului sanatatii pentru aprobarea calendarului de vaccinare, și care sunt contractați pentru a desfășura activitatea de vaccinare.  Condițiile care trebuie îndeplinite pentru contractarea în vederea desfășurării activitatii de vaccinare vor fi stabilite prin ordin de ministru.

(3) În scopul furnizării de servicii medicale complete profilactice și curative, încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate și a municipiului București și Casa OPSNAJ, în cazul unităților sanitare care au responsabilități stabilite în cadrul calendarului, se va realiza doar cu furnizori de servicii de vaccinare înregistrați în RENV.

 

 

Art. 6.

(1)  RENV  constituie  unicul  instrument  de  înregistrare  a  furnizorilor  de  servicii  de vaccinare.

(2) Datele privind vaccinurile administrate în România se centralizează în RENV.

(3) Toţi furnizorii de servicii medicale care prestează servicii de vaccinare sunt obligați să se  înregistreze  ca  furnizori  de  servicii  medicale  de  vaccinare  în  RENV  și  să înregistreze vaccinările efectuate.

(4) Excepția de la alineatele (1) și (3) este constituită în situațiile epidemiologice speciale, când Ministerul Sănătății poate decide alt sistem de raportare și înregistrare.

(5) Raportarea și decontarea serviciilor de vaccinare se va face exclusiv în mod electronic folosind RENV și alte softuri compatibile cu acesta. Prin RENV se gestionează atât raportarea cât și decontarea serviciilor de vaccinare realizate de către furnizorii de servicii de vaccinare.

 

Art. 7.

(1) Vaccinarea copilului constituie responsibilitatea părintelui pentru asigurarea stării de sănătate a copilului.

(2) Pentru vaccinările obligatorii, furnizorul de servicii medicale are obligația de a informa părinții sau, după caz, reprezentantul legal al copilului cu privire la calendarul național de vaccinare, consimţământul acestora pentru vaccinare fiind prezumat, cu excepția situației în care părinții sau, după caz, reprezentantul legal refuză, în scris, vaccinarea.

(3) Excepţie de la alin. (1) fac copiii care au contraindicație definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, pe baza prezentării,  de către părinții sau, după caz, de către reprezentantul legal al copilului, a unei adeverințe care să ateste contraindicația definitivă, emisă de Comisia Județeană de Vaccinare a județului de domiciliu al copilului, cu avizul GTCAV.

(4) Fără a limita sau a înlătura recursul la remediile juridice de drept comun aplicabile în cazul răspunderii civile, Ministerul Sănătății acoperă eventuale prejudicii suferite de persoane, ca urmare a vaccinărilor obligatorii

 

Art. 8.

(1) Pentru garantarea dreptului la sănătate și la educație al tuturor copiilor și tinerilor, la înscrierea   acestora   într-o   colectivitate   de   invățământ   se   solicită   prezentarea adeverinței care atestă efectuarea vaccinărilor obligatorii eliberată de medicul de familie/furnizorul de servicii medicale de vaccinare.. Pentru identitate de rațiune, dacă nu frecventează o unitate de învățământ, admiterea copiilor într-o colectivitate din serviciile de zi se face în aceleași condiții.

(2) În  cazul  copiilor  și  tinerilor  care  nu  dețin  documentele  prevăzute    la  alin  (1)  la momentul înscrierii, respectiv admiterii în colectivitate, părintele sau reprezentantul legal are obligația prezentării, în termen de maxim 60 zile, a unuia dintre următoarele documente  eliberate  de  Comisia  Judeţeană  de  Vaccinare  sau  a  Municipiului Bucureşti:

1. a) Calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatori În acest caz, schema de vaccinare propusă trebuie să fie completată în termen de un an de la data admiterii în colectivitate
2. b) Adeverinta contraindicaţiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări.

(3) În cazul copiilor pentru care se ia o măsură de protecție specială și nu frecventează o unitate de învățământ, documentul care atestă vaccinările obligatorii sau calendarul de recuperare sunt obținute de managerul de caz însărcinat cu măsura de protecție specială, în cel mai scurt timp de la admitere, dar nu mai târziu de un an.

 

CAPITOLUL III Finanțarea activității de vaccinare

Art. 9.

(1) Finanțarea activității de vaccinare se realizează astfel:

1. a) Ministerul Sănătății, prin fonduri de la bugetul de stat și/sau veniturile proprii, asigură:

1. 1. sumele pentru  achiziționarea  vaccinurilor  din  calendar  și  din  alte  programe naționale de sănătate ale Ministerului Sănătății
2. 2. sumele necesare asigurării continuității lanțului de frig de la preluarea vaccinurilor de la producător, stocarea acestora, transportul până la furnizorul de servicii medicale de vaccinare;

3. 3. sumele aferente serviciului de administrare a tuturor vaccinurilor la furnizorii de servicii medicale de vaccinare care au în structură personal nominalizat și a serviciului de administrare a vaccinurilor pentru persoanele cu boli cronice aflate la risc achiziționate conform b).
4. 4. sumele necesare funcționării GTCAV și a comisiilor județene județene și a municipiului București;
5. 5. sumele necesare pregătirii și desfășurării cursurilor pentru personalul furnizorilor de servicii de vaccinare cu atribuții în activitatea de vaccinare;
6. 6. sumele  necesare   desfășurării   studiilor   de   seroprevalență,   sociologice   și campaniilor de informare

7. 7. sumele necesare dezvoltării, întreținerii și îmbunătățirii RENV

1. b) CNAS prin  FNUASS  asigură  fondurile  necesare  pentru  decontarea  vaccinurilor adresate persoanelor cu boli cronice sau aflate la risc pentru boli care pot fi prevenite prin vaccinare,  prescrise în tratament ambulatoriu corespunzător DCI-urilor aprobate în cadrul listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate  aprobate prin hotărâre de guve
2. c) CNAS prin FNUASS asigură decontarea vaccinurilor necesare pentru profilaxia plăgii cu risc tetanigen și profilaxia postexpunere a rabiei precum și a costurilor generate de administrarea acestora în ambulatoriu și în unitățile sanitare cu paturi.
3. d) Angajatorii, persoane fizice sau juridice,  din bugetul propriu, pentru  vaccinurile și administrarea acestora pentru personalul care prin natura profesiei sau  a formării pe care o urmează, este expus la riscul de infectare sau poate reprezenta sursă de infecție, care ar putea pune în pericol sănătatea publică.
4. e) Alte surse: donații, sponsorizări, fonduri speciale naționale și internaționale, asigurări de sănătate complementare și volunta

(2) Achiziționarea vaccinurilor recomandate, care nu sunt prevăzute la alin.(1), nu se suportă din bugetul de stat.

(3) În procesul de gestionare al vaccinurilor din cadrul Programului Național de Vaccinare se acceptă următoarele pierderi, funcție de forma de prezentare,  după cum urmează:

1. a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză;

1. b) 10% în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conţin 2 - 6 doze;

1. c) 25% în cazul vaccinurilor lichide care conţin 10 - 20 doze.

1. d) 50% în cazul vaccinurilor liofilizate care conţin 10 - 20 doze.

(4) Statul român, poate participa, prin Ministerul Sănătății, la licitațiile centralizate organizate la nivelul Comisiei Europene, pentru achiziția de vaccinuri necesare pentru calendarul de vaccinare sau pentru situații epidemiologice speciale.

 

 

CAPITOLUL IV  Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare

Art. 10.

(1) În cadrul Institutului Național de Sănătate Publică se înfiinţează Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare (GTCAV),  structură fără personalitate juridică, a cărei activitate este finanțată din fonduri alocate  Programului Național de Vaccinare.

(2) Grupul   Tehnic   de   Coordonare   a   Activităților   de   Vaccinare   are   următoarea componență:

1. a) un reprezentant al Societății Române de Epidemiologie;
2. b) un reprezentant al Societății Române de Microbiologie;
3. c)  un  reprezentant al Societății Române de Pediatrie;
4. d) un reprezentant al Societății Române de Boli Infecțioase;

1. e) un reprezentant al Societății Naționale de Medicina Familiei;

1. f) un reprezentant al Ministerului Sănătății;

g) un reprezentant  al  Centrului  Național  de  Supraveghere  și  Control  al  Bolilor Transmisibile din cadrul INSP ;

1. h) un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția  Drepturilor Copilului și Adopție

1. i) un reprezentant al Ministerului Educației Naționale

1. j) un  reprezentant  al  Agenției  Naționale  a  Medicamentului  și  a  Dispozitivelor Medicale

1. k) un secretar

(3) Instituțiile  și  organizațiile  prevăzute  la  alin.  (2)  lit.  a)  - j)  nominalizează  câte  un reprezentant  și  un membru  supleant  în  GTCAV,  în  termen  de  3  luni  de  la  data publicării prezentei legi

(4) INSP va asigura secretariatul GTCAV.

(5) Atribuțiile GTCAV sunt următoarele:

1. a) Furnizează detalii tehnice coordonatorilor naționali și județeni necesare ai PNV pentru activitatea de vaccinare;

1. b) Recomandă politicile  naționale  de  imunizare  și  strategii  de  implementare  a acestora ținând cont de contextul epidemiologic;
2. c) Analizează politicile de sănătate naționale și internaționale și recomandă politici naționale de imunizare optime;
3. d) Recomandă Ministerului Sănătății metode de monitorizare a activitatii de vaccinare astfel încât impactul să poată fi măsurat și cuantificat;
4. e) Asigură suport Ministerului Sănătății și altor instituții implicate în gestionarea situațiilor de urgență, în cazul apariției unei situații epidemiologice deosebite;
5. f) Identifică necesitatea obținerii de date suplimentare necesare pentru elaborarea de politici de vaccinare;

1. g) Colaborează cu organismele similare din alte țări pentru a elabora cele mai bune decizii adaptate contextului epidemiologic regional;

1. h) Coordonează funcționarea  Comisiilor  Județene  de  Vaccinare  și  a  Municipiului București;

1. i) Avizează componența Comisiilor Județene de Vaccinare și a Municipiului București la propunerea direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București;
2. j) Analizează activitatea Comisiilor Județene de Vaccinare și a Municipiului București și propune soluții pentru buna funcționare a acestora, atât Ministerului Sănătății cât și acestora, după caz;
3. k) Propune Ministerului  Sănătății  soluții  pentru  buna  funcționare  a  activității  de vaccinare;

1. l) Contribuie la informarea populației privind informațiile de interes public legate de activitatea de vaccinare la nivel național și măsurile de prevenire prin vaccinare
2. m) Întocmește rapoarte trimestriale și anuale și le transmite Ministerului Sănătății cu privire la activitatea depusă;
3. n) Evaluează informațiile apărute în spațiul public legat de activitatea de vaccinare și colaborează cu mass media pentru o corectă informare a opiniei publice; 

1. o) Propune Ministerului Sănătății campanii de informare, educare, comunicare referitoare la vaccinare;
2. p) Analizează datele oficiale puse la dispoziție de către instituțiile statului român care sunt implicate în procesul de vaccinare;

1. q) Sesizează organele competente în legătură cu nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 13, 14, 15 în prezenta lege;

1. r) Sesizează alte instituții abilitate privind încălcarea legii;

 

(6)   Regulamentul de organizare și funcționare al GTCAV se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

 

Art. 11.

(1) În  cadrul  Direcțiilor  de  Sănatate  Publică  județene  și  a  municipiului  Bucuresti  se înființează Comisia Județeană de Vaccinare, respectiv a municipiului București, ca structură funcțională fără personalitate juridică în coordonarea GTCAV, finanțată din fondurile alocate Programului Național de Vaccinare,  cu următoarea componență:

1. a) un medic de familie desemnat de filiala locală a SNMF

1. b) un medic pediatru desemnat de Societatea Română de Pediatrie

1. c) un epidemiolog desemnat de DSP

1. d) un medic de boli infecțioase

1. e) un psiholog – desemnat de Colegiul Phihologilor din Român
2. f) un reprezentant desemnat de OAMMR

(g) un reprezentant al Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul județului, respectiv câte un reprezentant al Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de pe raza fiecărui sector al municipiului București

(h) secretar, desemnat de DSP județean sau a municipiului București

(i) un reprezentant al Inspectoratului Județean Școlar, respectiv al Inspectoratului General al Municipiului București.

( 2) Nominalizarea membrilor comisiei se face prin decizia conducerii DSP județean sau a municipiului București pe baza propunerilor menționate la alin.(1).

(3) Prin excepție de la structura prevăzută la alin. (1), în județele în care nu pot fi desemnați medici din specialitățile menționate sau psihologi, GTCAV va permite funcționarea într-o altă formulă funcțională cu cel puțin 5 membri. În acest caz, Colegiul medicilor Județean va desemna reprezentanți până la completarea numărului minim.

(4) Atribuțiile Comisiilor Județene de Vaccinare și a Municipiului București sunt următoarele:

1. a) Supraveghează la nivel județean activitatea de vaccinare prin analizarea şi soluţionarea cazurilor de nevaccinare
2. b) Asigură sprijin pentru furnizorii de servicii medicale de vaccinare în activitatea de vaccinare

1. c) Contribuie la informarea populației privind informațiile de interes public legate de activitatea de vaccinare la nivel județean și măsuri de prevenire prin vaccinare a răspândirii unor boli astfel prevenibile
2. d) Analizează cauzele de nevaccinare și elaborează recomandări către furnizorii de servicii de vaccinare și DSP
3. e) La sesizarea  furnizorilor  de  servicii  medicale  de  vaccinare,  DSP     sau  a colectivităților  de  învățământ,  respectiv  din  sistemul  de  protecție  a  drepturilor copilului, convoacă, în vederea consilierii, părinții sau reprezentanții legali care nu se prezintă cu copilul la vaccinare sau care refuză vaccinarea copilului

1. f) Ia în evidență copilul nevaccinat, consiliază părinții sau reprezentanții legali ai minorilor care trebuie vaccinați cel puțin odată la 3 luni, stabilește un plan de recuperare și monitorizează cazul până la administrarea tuturor vaccinurilor corespunzătoare vârstei
2. g) Informează furnizorii de servicii medicale de vaccinare privind rezultatele acțiunilor întreprinse pentru persoanele de pe lista acestora

1. h) Analizează, investighează  și  certifică  contraindicațiile  medicale  definitive  prin eliberarea unei adeverințe al cărui model va fi stabilit prin norme.

1. i) Analizează și certifică cazurile de reacții adverse postvaccinale invalidante și le înaintează către Ministerul Sănătății pentru dispunerea măsurilor compensatori
2. j) Sesizează inspecția  de  stat  din  cadrul  DSP  privind  nerespectarea  obligațiilor părinților sau reprezentanților legali definite la articolul 24.
3. k) Sesizează asistentul medical comunitar şi/sau mediatorul sanitar, serviciul public de asistenţă socială şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru a identifica piedicile întâmpinate în calea vaccinării şi a oferi consiliere în cazul minorului care împlinește vârsta de 3 ani și nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii precum și în cazul copilului înscris într-o colectivitate de învățământ care nu a încheiat schema de recuperare propusă în termen de un an.
4. l) Propune un  calendar  de  recuperare,  după  analiza  cazului,  pentru  antigenele obligatorii posibile a fi administrate în conformitate cu vârsta, în cazul oricărui copil nevaccinat sau incomplet vaccina
5. m) Sesizează serviciul public de asistenţă socială şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului privind neglijarea medicală și încălcarea drepturilor copilului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 18 luni și nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii
6. n) Sesizează instituțiile abilitate privind constatarea infracțiunii de  rele tratamente aplicate minorului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 3 ani și nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei
7. o) Elibereaza adeverința necesară înscrierii în colectivitate conform articolului 8 alin. 2.

 

1. p) Se autosesizează, răspunde  la sesizări, analizează  și atunci când  este  cazul, sesizează Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, Colegiul Farmaciștilor din România precum și alte organisme abilitate atunci când se constată fapte săvârșite de către membrii cu drept de liberă practică precum participarea la acțiuni antivaccinare, transmiterea de informații incorecte sau nedovedite științific, acțiuni sau manifestări care pun în pericol sănătatea publică.
2. q) Analizează situația furnizorilor de servicii medicale care au obligația înregistrării în RENV, monitorizează respectarea de către aceștia a condițiilor necesare desfășurării activității ca furnizor de servicii medicale de vaccinare, îi informează privind expirarea documentelor necesare înregistrării și sesizează Casa de Asigurări de Sănătate Județeană/a Municipiului București/Casa OPSNAJ, pentru excluderea din contractul de furnizare de servicii medicale a personalului care timp de 3 luni consecutiv nu mai îndeplinește aceste condiții.
3. r) Se consultă  și  colaborează  cu  organizațiile  civice  care  funcționează  legal  în vederea informării corecte a populației privind beneficiile vaccinării
4. s) Întocmește rapoarte trimestriale și anuale privind activitatea proprie și le înaintează către GTCAV
5. t) Sesizează GTCAV pentru eventuale fapte de nerespectare a obligațiilor prevăzute la art. 13, 14, 15 din prezenta lege.

 

CAPITOLUL V Responsabilitățile și obligațiile autorităților și instituțiilor publice, precum și ale altor persoane implicate în activitatea de vaccinare

 

Art. 12.

 

În activitatea de vaccinare au responsabilități și obligații: 

(1) Ministerul  Sănătății,  în  calitate  de  autoritate  competentă  de  decizie  în  domeniul vaccinării;

(2) Institutul Național de Sănătate Publică; 

(3) Direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului București,

(4) Casa Națională de Asigurări de Sănătate

(5) Ministerul Educației și Cercetării Științifice,

(6) Inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ; 

(7) Autoritățile administrației publice locale;

(8) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului;

(9) Colegiul Medicilor din România;

(10)          Ordinul Asistenților Medicali din România;

(11) Colegiul Farmaciștilor din România;

(12) Furnizorii de servicii medicale de vaccinare;

(13) Părinții sau reprezentanții legali ai minorilor, precum și persoanele fizice cu vârste mai mari de 18 ani, eligibile la vaccinare.

 

Art.13.

(1) Ministerul Sănătății are următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Asigură cu prioritate și la timp toate resursele financiare necesare pentru desfășurarea activității de vaccinare: achiziția vaccinurilor, a seringilor, transportul acestora până la furnizorul de servicii medicale de  vaccinare precum  şi toate celelalte costuri legate de administrarea vaccinuri
2. b) Asigură cu prioritate resursele financiare pentru contravaloarea administrării vaccinurilor în unități private și de stat prevăzute în calendar sau procurate din FNUASS
3. c) Elaborează și aprobă prin ordin al ministrului sănătății normele privind activitatea de vaccinare, potrivit prezentei legi, prin consultarea cu reprezentanții furnizorilor de servicii medicale de vaccinare prevăzuți în calendar cu privire la:

(1) Tipurile de reacții adverse postvaccinale și măsurile compensatorii aplicabile; 

(2) Condițiile  necesare  pentru  contractarea  furnizorilor  de  servicii  medicale  devaccinare;

(3) Modelul   adeverinței   ce   atestă   contraindicațiile   medicale   definitive   ale vaccinurilor;

(4) Modelul adeverinței ce atestă antecedentele vaccinale ale copilului – Fișa de vaccinări;

(5) Orice alte aspecte ce vizează aplicarea prezentei legi. 

(d) Asigură introducerea în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare   medicamentelor   de   care   beneficiază   asiguraţii,   cu   sau   fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate a vaccinurilor pentru grupele populaționale la risc, propuse de GTCAV.

(e) Asigură şi menţine permanent un stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabile cel puțin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate de minim 18 luni; în caz de situații epidemiologice speciale, vaccinul necesar se va folosi din stocul de rezervă cu obligația reîntregirii acestuia în termen de 6 luni.

(f)  Ministerul  Sănătății achiziționează  centralizat  vaccinurile  din  cadrul  PNV  , prin procedură internă proprie, cu respectarea principiilor statuate la art. 2, alin. 2 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, achiziția centralizată de vaccinuri din cadrul Programului Național de Vaccinare, derulată de Ministerul Sănătății va fi exceptată de la prevederile legislației incidente în materia achizițiilor publice.

(g) Asigură informarea populaţiei şi furnizorilor de servicii medicale de vaccinare cu privire la apariţia modificărilor în Calendarul de vaccinare cu cel puțin 6 luni înainte de implementarea acestuia.

(h) Răspunde de alocarea fondurilor necesare pentru menţinerea şi înlocuirea camerelor frigorifice la nivelul depozitelor judeţene.

(i) Răspunde de alocarea fondurilor necesare pentru organizarea sesiunilor de instruire periodică a personalului furnizorilor de servicii medicale de vaccinare.

(j) Răspunde de alocarea fondurilor necesare pentru administrarea și dezvoltarea RENV şi a site-ului informativ “www.desprevaccin.ro ”

(k) Asigură dezvoltarea de programe de informare pentru promovarea vaccinării

(l) Coordonează distribuţia vaccinurilor din calendarul național de vaccinare

(m) Ia măsuri de evitare a schimbărilor frecvente a producătorilor de vaccinuri, în scopul facilitării monitorizării imunogenităţii şi reactogenităţii fiecărui produs.

(n) Aprobă şi se asigură de implementarea Strategiei Naţionale de Vaccinare elaborată de GTCAV

(o) Asigură fondurile necesare pentru evaluarea sistematică, cel puţin o dată la 3 ani, a nivelului acoperirii vaccinale a populaţiei prin studii de seroprevalenţă.

(p) Elaborează actele normative de standardizare a cursurilor de pregătire a medicilor vaccinatori şi a altor categorii de personal şi de obţinere a certificării acestora

(r) Împreună cu Ministerul Educaţiei Naționale se asigură de introducerea în curriculum de pregătire a asistenţilor medicali şi studenţilor la medicină a modulelor de vaccinologie.

 (s) elaborează multianual si anual graficul de procurare a necesarului de vaccinuri şi consumabile pentru administrarea acestora; achiziția acestora se face cu prioritate față de alte achiziții publice

(ș) Asigură resursele financiare necesare pentru funcţionarea, GTCAV şi a Comisiilor de Vaccinare judeţene şi a Municipiului Bucureşti.

(t) Desemnează un reprezentant și un membru supleant în cadrul GTCAV

(u)  garantează  respectarea  standardelor  impuse  de  catre  vaccinurile  autorizate  pentru punere pe piata, a eficacității acestora și a unui grad acceptabil de siguranta, prin Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale

(2) Ministerul  Sănătății analizează semestrial îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta lege,  iar în caz de constatare a unor deficiențe stabilește măsuri de remediere a acestora.

Art.14.

(1) Institutul  Național  de  Sănătate  Publică  (INSP)  are  următoarele  responsabilități  și obligații:

1. a) Desemnează un reprezentant al CNSCBT în cadrul GTCAV şi pune la dispoziţia acestuia spaţiul şi dotările necesare funcţionării si se asigură de buna funcționare a GTCAV din fondurile alocate de Ministerul Sănătății.
2. b) Participă la dezvoltarea de programe de informare pentru promovarea vaccinărilor pentru populație și furnizorii de servicii medicale de vaccinare
3. c) Participă la elaborarea actelor normative necesare bunei organizări a activităţii de vaccinare

1. d) Organizează şi coordonează studii de seroprevalenţă și de evaluare a nivelului acceptării vacinurilor în vederea evaluării nivelului acoperirii vaccinale a populaţiei
2. e) Asigură coordonarea tehnică şi oferă consultanţă de specialitate direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
3. f) Asigură administrarea  RENV şi a site-ului informativ  “www.desprevaccin.ro”
4. g) Organizează în colaborare cu Societatea Națională de Medicina Familiei și alte societăți profesionale medicale cursuri acreditate de instruire periodică a medicilor de familie în vederea înregistrării acestora ca furnizori de servicii medicale de vaccina
5. h) Organizează, împreună cu Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și alte societăți profesionale medicale sesiuni de atestare a cunoştinţelor şi practicilor personalului ce prestează servicii de imunizare o dată la 3 ani şi în caz de necesitate;
6. i) Participă la elaborarea programei de instruire universitară şi postuniversitară a medicilor de familie şi asistentelor medicale în domeniul imunizări
7. j) Asigură secretariatul GTCAV.

1. k) Elaborează metodologia de raportare în RENV a cazurilor de RAPI şi publică un raport anual al reacţiilor adverse observate

 

Art.15. 

(1) Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București au următoarele responsabilități și obligații prin compartimentul de supravghere și control boli transmisibile.

1. a) Verifică modul de desfăşurare a activităţii de vaccinare de către personalul instruit în domeniu;

1. b) Asigură consultanță în ce priveşte modul de utilizare a RENV de către furnizorii de servicii medicale de vaccinare, verificarea şi validarea datelor introduse în RENV de către aceştia;
2. c) Participă la studiile de seroprevalenţă organizate de INSP;

1. d) Contractează activitatea de vaccinare în condițiile legii cu reprezentanții legali ai furnizorilor de servicii medicale de vaccinare prevăzuți în calendar;
2. e) Se asigură de efectuarea imunizărilor numai în unităţi sanitare înregistrate în RENV, sub rezerva dispozițiilor art.2 alin.(5);
3. f) Asigură întreţinerea în stare funcţională și mentenanța echipamentului frigorific pentru păstrarea vaccinurilor;
4. g) Asigură transportul vaccinurilor din calendarul național de vaccinare către sediul de depozitare și vaccinare indicat de furnizorii de servicii de vaccinare prin mijloace proprii sau contractează servicii de transport autoriza În acest sens, direcțiile de sănătate publică și a Municipiului București, nu necesită autorizare specială;
5. h) Propune GTCAV componența Comisiei Județene de vaccinare și a Municipiului București și asigură funcționarea acesteia cu finanțarea din fondurile alocate programului;
6. i) Asigură secretariatul  Comisiei  de  Vaccinare  Judeţene  şi  a  Municipiului Bucureşti şi pune la dispoziţia acesteia datele şi informaţiile necesare analizei şi deciziei;
7. j) Desemnează cel puţin un reprezentant de specialitate în Comisia de Vaccinare Judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi pune la dispoziţia acesteia spaţiul şi dotările necesare funcţionării;
8. k) Asigură informarea populaţiei cu privire la activitățile de vaccinare realizate la nivel local;
9. l) Asigură consultanța tehnică de specialitate furnizorilor de servicii medicale de vaccinare;
10. m) Organizează la nivel  local  activităţi  de  vaccinare  în  situaţii  epidemiologice speciale, din proprie initiativa si/sau la recomandarea GTCAV, cu informarea Ministerului Sănătății şi a INSP;
11. n) Verifică înregistrarea în RENV a tuturor furnizorilor de servicii medicale de vaccinare;
12. o) Asigură înregistrarea furnizorilor de servicii medicale de vaccinare în RENV într-un termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi, cu condiția prezentării dovezii de efectuare a cursurilor de vaccinologie organizate de INSP împreună cu SNMF și alte societăți profesionale medicale apoi la un interval de 3 ani sau realizării unui număr minim de credite de educație medicală continuă din programe de formare în vaccinolog Prin excepție, la data intrării în vigoare a prezentei legi se pot înregistra furnizorii de servicii medicale care au în structură personal cu atribuții în calendar, până la organizarea cursurilor de către INSP împreună cu SNMF și alte societăți profesionale medicale.
13. p) Sesisează comisia județeană în cazul copiilor neînscriși la medicul de familie și nevaccinați mai mult de 3 luni de la vârsta eligibilă.

 

Art. 16

CNAS are  următoarele responsabilități și obligații:

(1) Asigură cu prioritate decontarea din FNUASS a vaccinurilor adresate persoanelor cu boli cronice sau aflate la risc pentru boli care pot fi prevenite prin vaccinare,conform prevederilor prezentei legi,  precum și a costurilor generate de administrarea acestora  în ambulatoriu și în unitățile sanitare cu paturi.

 

Art.17

( 1) Furnizorii de servicii medicale de vaccinare au următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Să transmită  informații  corecte  și  complete  dovedite  științific  în  procesul  de comunicare cu populația privind activitatea de vaccinare

(b) Cabinetele medicale de medicină de familie, indiferent de forma de organizare precum și alte unități medicale care desfășoară servicii de vaccinare au obligația înregistrării în RENV ca furnizor de servicii medicale de vaccinare.

(c) Asigură participarea personalului propriu care urmează să vaccineze conform acestei legi la cursurile organizate de INSP împreună cu Societatea Națională de Medicina Familiei și alte societăți profesionale medicale, ca parte integrantă din obligațiile de educație medicală continuă obligatorie

(d) Personalul medico-sanitar din toate unitățile sanitare participă la sesiunile de vaccinare organizate de Ministerul Sănătății în situaţii epidemiologice deosebite.

(e) Unitățile sanitare care au responsabilități prevazute in ordinul de aprobarea a calendarului de vaccinare   contractează activitatea de vaccinare în condițiile prevăzute în legislația specifică.

(f) Toți furnizorii de servicii medicale de vaccinare asigură raportarea, completă şi la timp a vaccinărilor efectuate, în RENV

(g) Personalul medico-sanitar al furnizorilor care nu sunt înregistrați în RENV dar care administrează vaccinuri în situații epidemiologice deosebite persoanelor care nu se află în lista proprie au obligaţia să informeze medicul de familie al acestora prin completarea adeverinţei de vaccinare

(h) Asigură raportarea în RENV a tuturor cazurilor de RAPI conform metodologiei elaborate de INSP

(i) Asigură păstrarea în condiţii adecvate a vaccinurilor

  (j) Asigură dotarea cu medicamente şi instrucţiuni pentru conduita adecvată a cazurilor de reacţii adverse postvaccinale în urma vaccinarii

(k) Asigură informarea permanentă a persoanelor cărora li se acordă servicii medicale cu privire la beneficiile şi riscurile vaccinării

(l) Medicul de familie la care este înscris copilul, asigură gestionarea în condiții de siguranță a datelor privind antecedentele vaccinale ale copilului, efectuate în cabinet dar și la alți furnizori de servicii medicale de vaccinare;

(m) Medicul de familie pune la dispoziția pacientului sau, după caz, a părinților ori a reprezentantului legal, la cerere, antecedentele vaccinale, sub forma unei adeverințe.Modelul de adeverință  se stabilește prin ordin al ministrului sănătății;

(n) Medicul de familie analizează antecedentele vaccinale ale copilului pentru care se solicită înscrierea într-o unitate de învățământ și consemnează pe adeverință sintagma “antecedente vaccinale complete corespunzătoare vârstei” în urma analizei schemei vaccinale și corespondenței  cu  calendarul  în  vigoare  la  vârsta  eligibilă  a  copilului.  Dacă  nu  sunt disponibile informații complete privind vaccinarea la nivelul medicului de familie, reprezentantul legal are responsabilitatea de a colecta și prezenta acestuia datele deținute de alți medici.

(o) Medicul de familie asigură acoperirea vaccinală optimală în rândul persoanelor cărora le acordă servicii medicale

(p) Medicii din maternităţi şi medicii de familie, indiferent de forma de organizare a asistenţei medicale în cadrul sistemului public sau privat şi indiferent de casa de asigurări sociale de sănătate cu care au încheiat contract de furnizare de servicii medicale, au obligaţia de a asigura vaccinarea corectă a copiilor şi de a introduce în RENV datele privind vaccinările efectuate conform calendarului. 

(r) Medicul de familie, la luarea în evidență al nou-născutului, are obligația să informeze părinții privind utilitatea administrării vaccinurilor din calendar dar și despre posibilitatea de a suplimenta schema națională cu vaccinurile recomandate. În acest sens, furnizorii de servicii medicale de vaccinare vor stabili împreună cu părintele, până la împlinirea vârstei de o lună, un calendar de realizare a vaccinărilor care va conține vaccinările obligatorii din calendarul național cât și vaccinările recomandate;

(s) Trimit către Comisia Județeană de Vaccinare sau a Municipiului Bucureşti pentru analiză și   rezolvare   cazurile   care   prezintă   contraindicații   definitive,   refuzurile   la   vaccinare consemnate prin semnarea formularului de refuz precum și copiii care nu s-au prezentat la vaccinare după depășirea cu 3 luni a vârstei eligibile stabilite în calendar pentru fiecare vaccin

(ș) Medicul de familie informează părinții asupra obligațiilor prevăzute la art 24 lit. a), b), c) și d) la înscrierea copilului pe lista proprie. De asemenea, la stabilirea calendarului de vaccinări, medicul de familie, la cererea părinților, înregistrează persoana desemnată să însoțească copilul  la  vaccinare  în  cazul  indisponibilității  părintelui.  Cazurile  în  care  parintii  nu desemnează persoana care va însoți copilul la vaccinare se comunică Direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.

(2) Este interzisă desfășurarea de servicii de vaccinare de către cadre medicale neorganizate în furnizori de servicii medicale conform prevederilor legale, cu excepția situațiilor epidemiologice deosebite, la decizia Ministerului Sănătății.

 

Art. 18.

Personalul  medico-sanitar  și  farmaceutic  cu  drept  de  liberă  practică,  indiferent  de specialitate, are următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Să nu furnizeze informații eronate, nedovedite științific, tendențioase legate de vaccinuri și activitatea de vaccinare
2. b) Să prescrie vaccinarea pentru pacienții din grupe de risc care sunt în monitorizarea lor clinică

 

Art. 19.

CMR, OAMMR, CMDR și CFR au următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Asigură acreditarea  cursurilor  de  instruire a  personalului furnizorilor  de  servicii medicale de vaccinare organizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică împreună cu SNMF și alte societăți profesionale medicale
2. b) Cercetează, se autosesisează şi sancţionează cazurile în care medicii, asistenții, farmaciștii și medicii dentiști încalcă prevederile prezentei legi în sensul celor prevăzute la a 26 alin. (1)
3. c) Cercetează sesizările  de  cazuri  de  falsificare  a  documentelor  referitoare  la vaccinurile administrate unei persoane și sesisează autoritățile abilitate anchetării falsului în acte publice atunci când e cazu
4. d) Nominalizează membrii în comisia județeană de vaccinare conform a 11 alin. (2)

 

 

Art. 20.

Unitățile de învățământ au următoarele responsabilități și obligații:

(a)  informarea  obligatorie  a  copiilor  cu  privire  la  vaccinare,  cu  implicarea  cadrelor medicale din unitățile de învățământ/direcțiile de sănătate publică, în cadrul unor activități curriculare și extracuriculare,  în  cadrul unor discipline  din planul de  învățământ care permit abordarea acestui subiect (biologie/anatomie, cultură civică, educație pentru sănătate, dirigenție)

(b) să suspende participarea la cursuri a copiilor   care nu sunt vaccinaţi, în perioada unei epidemii, în cazul în care Direcţia de Sănătate Publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti constată existenţa epidemiei.

(c) Unitatea de învățământ are obligația să solicite adeverința de vaccinare de la medicul de familie

(d)   Unitatea de învățământ are obligația să anunțe Comisia județeană de vaccinare și a municipiului București din cadrul direcției de sănătate publică județeană și a municipiului București privind copiii care nu au fost vaccinați conform calendarului național de vaccinare.

 

Art.21.

Autoritățile administrației publice locale au următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Autoritățile administrației publice locale au obligația să solicite adeverința de vaccinare de la medicul  de  familie  pentru  copiii  care  nu  frecventează  o  unitate  de  învățământ, admiterea și menținerea copiilor în colectivitățile din serviciile de prevenire, precum centrele de zi ș.a.
2. b) Autoritățile administrației publice locale au obligația să anunțe Comisia județeană de vaccinare și a municipiului București din cadrul direcției de sănătate publică județeană și a municipiului București privind copiii care nu au fost vaccinați conform calendarului național de vaccinare

(c) evaluarea inițială a situațiilor de încălcare a drepturilor copilului și de neglijare medicală; (d) oferirea de servicii de consiliere pentru familie privind vaccinarea, precum și alte servicii sociale, în funcție de nevoile identificate.

(e) Colaborează cu organizațiile civice organizate legal în localitate sau consiliile consultative în vederea informării corecte a populației privind beneficiile vaccinării.

 

Art. 22.

 Direcțiile   generale   de   asistență   socială   și   protecția   copilului   au   următoarele responsabilități și obligații:

1. a) pentru copiii din serviciile rezidențiale, care nu frecventează o unitate de învățământ, se obțin aceleași documente prevăzute la a 7 și art. 20, documentul care atestă vaccinarea, documentul cu calendarul de recuperare și adeverința care atestă contraindicația definitivă, după caz;
2. b) informarea copiilor din sistemul de protecție specială este obligatorie și se realizează împreună cu specialiști desemnați de direcțiile de sănătate publică;
3. c) identificarea, la  solicitarea  Comisiei  Județene  de  Vaccinare  sau  a  Municipiului București, a piedicilor întâmpinate de către părinţi sau reprezentanţii legali în calea vaccinării şi oferirea de consiliere acestora.
4. d) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au obligația să solicite adeverința de vaccinare de la medicul de famil

(e) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au obligația de a informa Comisia  județeană  de  vaccinare  și  a  municipiului  București  din  cadrul  direcției  de sănătate publică județeană și a municipiului București privind copiii care nu au fost vaccinați conform calendarului național de vaccinare.

 

Art. 23. 

Părinții și reprezentanții legali, precum și persoanele eligibile la vaccinare, cu vârste mai mari de 18 ani, au următoarele drepturi:

1. a) Să fie informați privind beneficiile vaccinării, siguranța, calitatea și reacțiile adverse posibile în caz de vaccinare, 

1. b) Să fie informați la timp privind utilitatea administrării vaccinurilor din calendar, dar și despre posibilitatea de a suplimenta schema națională cu vaccinurile recomandate, pentru a obține maximul de beneficiu pentru starea de sănătate a copilului aflat în îngrijire
2. c) Să primească vaccinuri sigure, de calitate și eficacitate corespunzătoare, autorizate conform legii

1. d) Să fie asistați de către instituțiile statului în caz de RAPI severe în condițiile articolului 2 alin. (7) din prezenta lege.

 

 

Art. 24.

Părinții și reprezentanții legali au următoarele responsabilități și obligații:

1. a) Asigurarea prezentării copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei pentru vaccinările obligatorii în scopul asigurării dreptului la sănătate
2. b) Prezentarea la  convocarea  Comisiei  Județene  de  Vaccinare  sau  a  Municipiului București

1. c) În cazul părinților care sunt plecați din țară și care lasă copii eligibili la vaccinare în grija unor membrii ai familiei ori a altor persoane, în condițiile prevăzute de lege, sunt obligați să desemneze o persoană responsabilă cu însoțirea copilului la vaccina În acest sens, părinții sunt informați să notifice în scris medicului de familie numele acestei  persoane,  în  termen  de  15  zile  de  la  data  primirii  informării  din  partea medicului de familie, potrivit art. 17 lit. ș) .

 

 

Art.  25  

Persoanele  eligibile  pentru  vaccinare  care  au  vârsta  de  peste  18  ani  auurmătoarele obligații:

 

1. a) Prezentarea la  administrarea  vaccinului  în  cazul  convocării  acestora  de  către furnizorul de servicii medicale de vaccinare

1. b) Recuperarea vaccinurilor restante după o schemă de recuperare realizată de către medicul de familie sau comisia județeană de vaccinare sau a municipiului Bucureș

 

  

CAPITOLUL VI

 

Dispozi ții finale

 

Art. 27. 

(1) În  termen  de  12  luni  de  la  data  publicării  prezentei  legi  în  Monitorul  Oficial  al României, Ministerul Sănătății va elabora și va aproba normele de aplicare ale prezentei legi prin ordine de ministru.

(2) Ministerul Sănătății și celelalte autorități și instituții publice prevăzute de prezenta lege vor adopta și implementa, potrivit atribuțiilor lor specifice, toate măsurile necesare pentru ca prevederile prezentei legi să fie aplicabile de la 01 Ianuarie 2019.

(3)  La data publicării prezentei legi se abrogă prevederile Ordonanței de Guvern  53 din

30 ianuarie 2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor publicată în Monitorul Oficial nr. 42 din 31 ianuarie 2000, și ale Legii  Nr. 649 din 20 noiembrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor publicată în Monitorul Oficial nr. 773 din 4 decembrie 2001.