Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015.

TITLUL I Sanatatea publica
CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului sanatatii publice, obiectiv de interes social major.

Art. 2. - (1) Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea protejarii si promovarii sanatatii populatiei. Asistenta de sanatate publica se realizeaza prin ansamblul masurilor politico-legislative, al programelor si strategiilor adresate determinantilor starii de sanatate, precum si prin organizarea institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.
(2) Scopul asistentei de sanatate publica il constituie promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si imbunatatirea calitatii vietii.
(3) Strategia sistemului sanatatii publice urmareste asigurarea sanatatii populatiei in cadrul unor comunitati sanatoase.
(4) Asistenta de sanatate publica este o componenta a sistemului de sanatate publica.
(5) Ministerul Sanatatii reprezinta autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice.
(6) Asistenta de sanatate publica este coordonata de catre Ministerul Sanatatii si se realizeaza prin toate tipurile de unitati sanitare de stat sau private, constituite si organizate conform legii.
(7) Responsabilitatea pentru asigurarea sanatatii publice revine Ministerului Sanatatii, directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si altor structuri de specialitate ale Ministerului Sanatatii, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, denumita in continuare CNAS, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, precum si autoritatilor din administratia publica locala.
(8) Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sau din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

Art. 3. - Protectia sanatatii publice constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Art. 4. - (1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:
a) sanatatea publica - starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de sanatate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de sanatate, calitatea si accesibilitatea serviciilor de sanatate;
b) promovarea sanatatii - procesul care ofera individului si colectivitatilor posibilitatea de a-si controla si imbunatati sanatatea sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate;
c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica si continua, analiza, interpretarea si diseminarea datelor privind starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de sanatate publica si sunt instituite masurile de prevenire si control;
d) evaluarea riscurilor pentru sanatate - estimarea gradului in care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si la cei rezultati din stilul de viata individual si comunitar influenteaza starea de sanatate a populatiei;
e) controlul in sanatate publica - exercitarea activitatilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sanatate publica;
f) principiul precautiei - instrumentul prin care directia de sanatate publica decide si intervine in situatii in care se apreciaza ca exista un potential risc pentru sanatatea populatiei, in conditiile unei argumentatii stiintifice insuficiente;
g) protocoale standardizate la nivel national - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii cu consultarea societatilor medicale de profil si cu avizul Colegiului Medicilor din Romania, cu rol operational care structureaza transpunerea la nivel national a recomandarilor pentru practica clinica, dezvoltate in mod transparent si sistematic prin metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientarii deciziei privind interventiile in sanatate.
(2) In sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere si institutii cu retele sanitare proprii se intelege autoritatile si institutiile care au in subordine unitati sanitare, altele decat Ministerul Sanatatii, respectiv Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Academia Romana, autoritatile administratiei publice locale si universitatile de medicina si farmacie acreditate si universitatile care au in structura facultati de medicina si farmacie acreditate.

Art. 5. - Functiile principale ale asistentei de sanatate publica vizeaza:
a) dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor vizand asigurarea sanatatii publice;
b) monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei;
c) planificarea in sanatatea publica;
d) supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor;
e) managementul si marketingul strategic al serviciilor de sanatate publica;
f) reglementarea domeniului sanatatii publice, aplicarea si controlul aplicarii acestei reglementari;
g) asigurarea calitatii serviciilor de sanatate publica;
h) cercetarea-dezvoltarea si implementarea de solutii inovatoare pentru sanatatea publica;
i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea starii de alerta epidemiologica;
j) protejarea populatiei impotriva riscurilor din mediu;
k) informarea, educarea si comunicarea pentru promovarea sanatatii;
l) mobilizarea partenerilor comunitari in identificarea si rezolvarea problemelor de sanatate;
m) evaluarea calitatii, eficacitatii, eficientei si accesului la serviciile medicale;
n) dezvoltarea si planificarea resurselor umane si dezvoltarea institutionala pentru sanatate publica;
o) integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile nationale si in strategiile sectoriale de dezvoltare durabila;
p) asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau la amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor si bunurilor.

Art. 6. - Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:
a) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:
1. asigurarea imunizarilor;
2. controlul epidemiilor;
3. supravegherea bolilor;
4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;
5. prevenirea accidentelor;
b) monitorizarea starii de sanatate prin:
1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate;
2. monitorizarea determinantilor starii de sanatate;
3. monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice;
4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica;
c) promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:
1. campanii de informare-educare-comunicare;
2. programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati;
3. dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale;
4. pledoaria pentru sanatatea publica;
d) sanatatea ocupationala prin:
1. definirea standardelor de sanatate ocupationala;
2. controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca;
e) sanatatea in relatie cu mediul prin:
1. monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea;
2. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu;
3. stabilirea normelor de igiena si sanatate publica comunitare;
4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu;
f) reglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin:
1. elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul sanatatii publice;
2. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra sanatatii publice;
g) managementul sanatatii publice bazat pe:
1. managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de sanatate publica;
2. formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice;
3. cercetarea in domeniul sanatatii publice si al sistemelor de sanatate;
4. colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice;
h) servicii de sanatate publica specifice:
1. servicii de sanatate scolara;
2. servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati;
3. servicii de laborator in domeniul sanatatii publice;
4. servicii de planificare familiala;
5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;
6. servicii prenatale si postnatale;
7. servicii de consiliere in domeniul sanatatii publice;
8. servicii de sanatate publica in transporturi;
9. servicii de sanatate destinate copiilor;
10. servicii de securitate transfuzionala;
i) servicii medicale si tratament specific in cazul bolilor cu impact major asupra sanatatii publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum si in cazul transplantului de organe, tesuturi sau celule.

 Intreg documentul

Legea-nr-95-2006-privind-reforma-in-domeniul-sanatatii-republicata-la-28-august-2015

Sursa