În ultimii ani, procurorii au scos la iveală mai multe reţele şi grupări din sistemul de sănătate care fie falsificau reţete, fie prescriau medicamente în mod preferenţial, fraudând banii publici din asigurările de sănătate. Cel mai recent caz arată cum funcţionează un fenomen despre care toată lumea vorbeşte, însă care până acum nu a fost dovedit oficial la o asemenea amploare: medici sponsorizaţi de firmele de medicamente să le promoveze produsele foarte scumpe către pacienţi. Implicit, costurile ridicate ale acestor medicamente prescrise preferenţial sau uneori chiar fictiv păgubeau bugetul asigurărilor de sănătate.

O reţea de medici şi angajaţi ai sistemului sanitar din judeţe precum Sibiu, Cluj, Sălaj, Mureş şi Bistriţa Năsăud acţiona ca o veritabilă tarabă de medicamente: oamenii respectivi erau promotorii produselor unor mari companii farmaceutice, prescriindu-le pacienţilor lor medicamente oncologice scumpe şi primind în schimb sponsorizări care constau în acoperirea cheltuielilor de transport şi participare la congrese medicale din locaţii precum Las Vegas, SUA, Ottawa, Canada, Paris, Franţa, dar şi Sibiu sau Braşov.

Această practică a unor medici de a promova anumite produse farmaceutice către pacienţi, fie că aceştia au sau nu nevoie de ele sau indiferent că aceleaşi substanţe active se găsesc şi în produse mai ieftine este un fenomen despre care toată lumea vorbeşte, însă este pentru prima oară când autorităţile scot oficial la iveală un astfel de mecanism.

Începând din 2015, medicii din România sunt obligaţi să declare la Agenţia Naţională a Medicamentului toate contractele de sponsorizare pe care le au cu companiile farmaceutice. Dacă nu o fac însă, riscul nu este mare, constând doar într-o amendă. „Aş putea să spun că 50% din medici au beneficiat de sponsorizare”, declara pentru Digi24 Monica Costin, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, la sfârşitul lunii iunie, când a expirat termenul până la care medicii şi asistenţii trebuiau să depună aceste declaraţii.

Procurorii DNA au făcut marţi 61 de percheziţii în judeţele amintite mai sus, la spitale şi la firme de medicamente, ridicând documente şi uneori chiar medicamente foarte scumpe pentru tratarea cancerului, precum fiole care costau şi 20.000 de lei bucata.

Deocamdată, anchetatorii nu au anunţat pe cine pun sub acuzare, însă surse din rândul lor au descris pentru Mediafax cum funcţiona sistemul. Medicii care prescriau medicamente ale unor mari companii farmaceutice pentru pacienţii lor primeau în schimb excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA. În 2014, o singură firmă farmaceutică a plătit peste 1 milion de dolari unei agenţii de turism pentru a acoperi astfel de „servicii” pentru medici, în fapt mită, conform anchetatorilor.

Medicii implicaţi plecau la simpozioane şi congrese internaţionale, dar şi în vacanţe, pe banii marilor companii farmaceutice. În schimb, prescriau pacienţilor suferind de cancer sau afecţiuni hepatice medicamentele firmelor respective, mult mai scumpe decât cele generice, care conţin aceleaşi substanţe, însă sunt mai ieftine. Este vorba despre medicamente precum Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva. Reţeaua ar fi fost sprijinită şi de farmacişti, care acţionau tot în legătură cu firmele farmaceutice şi unde pacienţii erau trimişi să ia medicamentele scumpe prescrise.

O altă metodă folosită de medicii implicaţi era să achiziţioneze medicamente foarte scumpe de la firmele respective, pe care acestea le decontau apoi de la stat, fără să există însă pacienţi reali cărora să le fie prescrise aceste medicamente. Aceasta ar fi explicaţia pentru care procurorii au găsit la percheziţii mari cantităţi de medicamente.

Medicii respectivi ar fi călătorit în Ottawa, San Diego, Braşov, Iaşi sau Sibiu, la evenimente medicale, pe banii firmelor farmaceutice. Conform surselor citate de Mediafax, în unele cazuri deplasările în interese profesional includeau de fapt şi obiective turistice fără legătură cu evenimentul – o călătorie la San Diego, SUA, ar fi inclus şi deplasarea pentru 3 zile în Las Vegas. În Las Vegas însă nu avea loc niciun eveniment profesional, iar deplasarea ar fi inclus şi o excursie în Marele Canion.

Anchetatorii mai arată că medicii din această reţea realizau şi studii clinice false pentru unele companii, pentru care primeau bani, însă aceste studii nu ar fi avut la bază date reale.

Prin această practică, s-a creat un prejudiciu pentru Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, suplimentându-se artificial schemele terapeutice pentru pacienţii medicilor respectivi.
Conform unor surse citate de Mediafax, cele 11 companii farmaceutice care lucrau cu reţeaua de medici şi farmacişti sunt Roche România, Actavis, Pfizer România, Teva Pharmaceuticals România, Novartis Pharma Services, Alvogen România, Sandoz Pharma Services, GlaxoSmithKline România, Egis International, Romastru Trading şi Glenmark Pharmaceuticals.

În 2014, 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice

Ancheta din aceste zile a procurorilor DNA nu este însă prima care arată cum sistemul sanitar este fraudat chiar din interior. În 2014, procurorii Tribunalului Bucureşti au prins şi au trimis în judecată 9 persoane, printre care trei medici de la Spitalul Fundeni din Bucureşti, pentru înşelăciune, fals şi evaziune fiscală. Prin această reţea, au fost completate şi decontate 1.100 de reţete fictive cu medicamente în valoare de peste 8,3 milioane lei (aproape 2 milioane de euro), bani decontaţi de Casa de Asigurări a Municipiului Bucureşti. Din aceşti bani peste 7,5 milioane de lei au ajuns în conturile a două firme farmaceutice – Fromatek Logistic şi BMG Interservice.

Banii au fost scoşi în numerar din aceste firme, după ce fuseseră trecuţi prin alte două firme fantomă, emiţându-se 74 de facturi fictive. Medicii de la Fundeni care au completat reţetele false sunt Emilia Niculescu Mizil, Otilia Georgescu şi Aristica Smântână Poenaru. Din reţea făcea parte şi administratorul lanţului de farmacii „Reţeta”, Daniela Vonica, soţia fostului milionar Ilie Vonica, care s-a sinucis din cauza situaţiei în care a ajuns soţia sa. Vonica, medic şi el, patrona compania farmaceutică Polisano, estimată la 160 de milioane de euro, conform Capital.

Medicii şi reprezentanţii firmelor respective au fost trimişi în judecată în septembrie 2014, procesul fiind în desfăşurare la Tribunalul Bucureşti.

Tot în 2014, procurorii DIICOT Oradea au prins o reţea de 50 de persoane şi de firme farmaceutice din judeţul Bihor care a prejudiciat bugetul statului cu 2,1 milioane euro, conform Direcţiei Antifraudă, sau 5 milioane de euro conform DIICOT. Firmele emiteau facturi pentru achiziţii fictive de medicamente oncologice, reumatologice şi neurologice (Glivec, Seroquel, Aranesp), către firme fantomă controlate de interpuşi ai proprietarilor firmelor emitente, apoi banii erau ridicaţi în numerar. Procurorii au percheziţionat atunci mai multe cabinete de medici de familie şi de la secţia de Oncologie din Spitalul Municipal din Oradea.

În 2013, tot DIICOT a acţionat în Hunedoara şi Timiş, acuzându-i pe doi medici de la Spitalul Judeţean Hunedoara că au completat sute de reţete false pentru medicamente oncologice şi adjuvante scumpe. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara a decontat reţetele respective către 3 firme care deţin farmacii, suma fiind de aproximativ 3,3 milioane de lei. În schimb, medicii primeau de la farmaciile respective diverse sume de bani, comision în funcţie de câte reţete prescriau către ele.

Mod de operare pentru fraudarea bugetului de asigurări de sănătate cu 500.000 euro cu „bomboane” şi „burţi”

În 2013, procurorii Tribunalului Bucureşti au trimis în judecată o reţea de 45 de persoane care fraudau sistemul medical prin metode similare cu cazurile de mai sus. 19 medici şi 13 asistente medicale au fost acuzate că au prejudiciat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti cu aproximativ 500.000 de euro (peste 2 milioane de lei). Cadrele medicale au decontat fraudulos bilete de trimitere pentru analize şi pentru consultaţii.

Procurorii au detaliat atunci modul de operare al reţelei de medici, după cum a arătat gândul aici: angajaţii laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu angajatul laboratorului, medicul sau asistentul medical (cu sau fără cunoştinţa medicului cu care lucrează) emitea în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală. Mai exact, biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau deşi au fost consultaţi nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale.

Biletele erau completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale, iar mai apoi cadrul medical înmâna aceste bilete false angajaţilor laboratoarelor, care le implementau în sistemul laboratorului şi mai apoi înainta ulterior spre decontare CASMB, fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite şi fără ca laboratoarele să le efectueze.

De asemenea, angajaţii laboratorului primeau biletele de trimitere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpaţi „bilete extra”, „bomboane”, „burţi”), le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis şi le înaintau spre decontare către CASMB.

Pentru a diferenţia biletele reale de cele falsificate, angajaţii celor două laboratoare ţineau o evidenţă informatizată şi scriptică. Angajaţii verificau biletele sub aspectul corectitudinii formale, completau în fals rubricile din bilete care atestau prezenţa pacientului, recoltarea probelor biologice şi efectuarea analizelor.

Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lăsau parafa angajaţilor laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor. La începutul fiecărei luni angajaţii laboratoarelor solicită decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la CASMB.
Cadrele medicale care falsificau biletele de trimitere primeau sume de bani care reprezentau 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.

Asistenţii care falsifică bilete primeau sume de bani care reprezentau fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012).

Pe acelaşi mod de operare, procurorii bucureşteni au mai trimis în judecată în 2012 un grup de 20 de farmacişti şi 9 medici care decontaseră fraudulos reţete false în valoare de 2 milioane de lei.

Procurorii arătau atunci că farmaciştii respectivi stabileau relaţii cu medicii, care prescriau reţete false cu valoare compensată, pe numele unor pacienţi care fie nu fuseseră consultaţi, fie nu solicitaseră tratament. Farmaciştii introduceau reţetele în programul de gestiune al farmaciilor apoi le trimiteau la decontare, la Casa de Asigurări de Sănătate. Uneori, farmaciştii falsificau semnăturile pacienţilor sau se treceau drept împuterniciţi ai pacienţilor.

Astfel, farmaciile făceau profit fără să vândă practic medicamente, doar încasând banii de la Casă. Farmaciştii primeau şi ei bonusuri salariale pentru vânzări mari, iar medicii respectivi primeau lunar sume de bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea reţetelor false eliberate.

În alte cazuri, medicii respectivi consultau pacienţi şi prescriau reţete reale, însă îi trimiteau pe pacienţi la farmaciile cu care aveau înţelegeri sau dădeau chiar ei reţetele direct farmaciştilor şi ulterior dădeau medicamentele pacienţilor. Comisionul pentru medici era la fel, de 3% până la 5% din valoare.

Sursa