Medicii au obținut din partea Guvernului o majorare cu 25% a salariilor și promisiunea că, în doi ani și jumătate, le vor fi dublate indemnizațiile. Cele mai multe dintre cadrele medicale nu sunt satisfăcute de creșterea cu un sfert a salariilor și, așa cum au transmis pe Facebook, nu acceptă nici legalizarea plăților informale, a plicului. Inclusiv ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat, la DCNews Live, că plicul va dispărea din spitale, astfel că singura soluție pentru medici acum este practica privată în spitalul de stat. O lege care le va permite să lucreze suplimentar pentru a-și rotunji veniturile se află în Parlament, fiind deja votată de Senat.

Legea care ar urma să permită medicilor să lucreze după program în spitalele de stat în regim privat trebuie să treacă de Camera Deputaților, dar ridică mai multe semne de întrebare:

- Varianta propusă de ministrul Nicolae Bănicioiu, cu creșterea treptată a salariilor medicilor, în doi ani și jumătate, prezintă o mare problemă de timing.

Între decizia ICCJ și ipotetica dublare de salariu, arestul poate fi ispășit de mâine, în vreme ce creșterea semnificativă a salariilor va fi resimțită abia peste doi ani și jumătate. Medicul va sta stresat până atunci, în vreme ce, cu problemele cauzate de sentința ICCJ se confruntă în prezent. Mai mult, această dublare nici nu reprezintă mare lucru pentru unii dintre medici.

Însă, chiar medicii reuniți pe Facebook au cerut să nu se legalizeze plicul, astfel că cei din sistemul de Sănătate par ”condamnați” la doi ani și jumătate în așteptarea dublării venitului, cu presiunea deciziei ICCJ pe umeri.

- Plata în privat ar putea conduce la un haos în spitale, care ar urma să primească mai puțini bani de la CNAS.

Fluxurile de pacienți trebuie clar separate, pentru că nu poți avea în același salon pacienți internați în regim public, alături de pacienți internați în regim privat. Este nevoie de fișe diferite, de un efort logistic uriaș.

În plus, de ce ar da pacienții bani ca să fie tratați în spitalele publice laolaltă cu cei care nu plătesc nimic? Ministrul Sănătății a explicat că tarifele vor fi mai mici decât în clinicile private. Dar, pentru a fi convins să rămână în spitalul public și să lucreze în regim privat, medicul va primi o cota mai mare decât ar primi la ”concurență”.

De aici însă, rezultă o problemă pentru spital, dacă, să zicem, jumătate dintre locurile disponibile vor fi trecute în regim privat. La început de an, fiecare spital transmite către CNAS numărul de paturi pe care le are disponibile. Dacă un spital trece jumătate de locuri în regim privat, rezultă că va primi de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate doar jumătate din banii care i-au fost alocați în anul precedent.

În cazul celor 50% de locuri trecute în regim privat, spitalul va lua doar 25% din tarife. Dacă acele paturi vor fi complet ocupate, spitalul ar primi de la CNAS sub 70% din banii pe care i-a încasat cu un an înainte. Pentru a acoperi cheltuielile, spitalele ar putea să le dea voie putea pacienților să-și plătească singuri manopera medicală și să aducă lucruri de acasă.

Spitalele din România nu se descurcă în prezent, cu toate paturile funcționând în regim public. Cum vor absorbi ele o scădere cu aproximativ 30% a veniturilor, dincolo de problemele logistice?

Deci, dincolo de eforturile logisitice și birocratice, de dificultățile de a norma împărțirea sistemului în public și privat, rămâne problema funcționării spitalelor cu 70% din venituri.

Unele spitale ar putea chiar să nu supraviețuiască din cauza diminuării numărului de paturi în sistemul public. Asta în vreme ce paturile din regimurile private riscă să rămână neocupate.

- O altă problemă este cea a timpului pe care cadrele medicale îl vor petrece la lucru.

Medicii care vor lucra și în regim public și în cel privat vor fi obosiți. De asemenea, cum vor dovedi ei că se află în timpul liber, atunci când acordă consultații și operează în regim privat? Mulți vor folosi acest tertip pentru a acoperi plățile informale, acordate în activitatea susținută în regim privat.

Ce va face un medic dacă, în timpul în care se află în programul de lucru, starea unui pacient internat în regim privat se agravează? Va aștepta să i se termine tura din sistemul public pentru a interveni?

De asmenea, acest sistem poate avantaja somitățile medicale, dar medicii de linie, cei care fac ture de noapte sau asistentele cum vor putea să lucreze în plus pentru a-și spori veniturile? Cum vor face ore suplimentare asistentele care lucrează 12 ore cu 24?

- Cine plătește în cazul unui malpraxis comis în regim privat sau dacă se strică aparatura de stat închiriată medicului care activează în regim privat?

”Dacă ardea Maternitatea Giulești în timpul în care medicul practica în regim privat, cine plătea?”, se întreabă jurnalistul Val Vâlcu. El opinează că propunerile Ministerului Sănătății nu reprezintă decât ”o mică înțelegere, la fel cum este și acest sistem informal de plată a medicului, care a funcționat până acum”.

”Când facem mici înțelegeri de acest fel, când apare o dandana, se strică aparatură foarte scumpă, moare un pacient, cine plătește despăgubirile? Vor face asigurările contracte în astfel de condiții?”, se întreabă Val Vâlcu.

”Toate acestea se vor așeza în ani de zile, timp în care rămâne de văzut dacă medicii vor trăi cu o creștere de 25% a salariilor”, adaugă jurnalistul.

O altă problemă care ar putea apărea în urma intrării în vigoare a legii care a trecut de Senat este marginalizarea și lăsarea pe tușă a medicilor tineri, fără experiență. În orașele mari, somitățile medicale vor avea de câștigat. Oamenii cu posibilități nu vor vrea să fie operați de rezidenți fără experiență, când ar putea opta pentru un șef de secție.

În schimb, s-ar rezolva situația în orașele mici, unde sunt puțini medici și toți sunt considerați importanți și valoroși.

Sursa