Pacientul care a suferit un accident vascular cerebral (AVC) acut poate începe mobilizarea în primele 24 de ore, recomandarea ca el să stea în pat şapte zile fiind un mit, o idee greşită, a declarat preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), Dafin Mureşanu

Potrivit medicului Mureşanu, există şanse foarte mari de revenire a organismului pacientului cu accident vascular cerebral. "Trebuie să schimbi nişte lucruri care, de fapt, 'resetează' stările patologice ale organismului. În acelaşi timp, şansa de a te recupera există, pentru ca aşa a fost construit organismul şi în special creierul, încât să aibă în el programele de neuroregenerare. Tot ceea ce trebuie să facă medical este să activeze căile naturale de regenerare sau să încerce să le stimuleze în aşa fel încât procesul de regenerare şi reabilitare să fie accelerat, să fie cât şi cât mai amplu. Practic în faza acută, în primele 24 de ore, pacientul poate fi mobilizat, dacă este eligibil pentru mobilizare precoce", a mai spus prof. dr. Dafin Mureşanu, într-o conferinţă organizată în această săptămână la Atena, cu ocazia celei de-a zecea ediţii a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Medicul Dafin Mureşanu a subliniat, în acelaşi context, că bolnavului cu AVC imobilizat timp de şapte zile riscă să îi scadă şansele de recuperare şi chiar de supravieţuire. "Bolnavul nu trebuie hiperprotejat. Este greşit să spunem că bolnavul cu AVC nu trebuie mişcat şapte zile, pentru că acest lucru poate să scadă şansa de supravieţuire şi de reabilitare a lui. Prin urmare, trebuie să insistăm pe mobilizarea precoce, trebuie aplicate proceduri simple de reabilitare în primele zile", a mai spus prof. dr. Mureşanu.

Specialistul a explicat că pacientul va continua ulterior recuperarea, fie în secţiile de neurologie, fie într-o secţie dedicată neuroreabilitarii, şi nu reabilitării generale.

Referitor la secţiile de neurorecuperare, Dafin Mureşanu a semnalat faptul că în România există doar câteva astfel de secţii, la Iaşi, Bucureşti şi Cluj, iar numărul acestora ar trebui să crească. "Sarcina dezvoltării secţiilor de neurorecuperare nu trebuie să fie în grija Ministerului Sănătăţii, ci a comunităţilor locale şi a întreprinzătorilor privaţi. De asemenea, ar putea fi create unităţi medicale mobile, care să asigure neuroreabilitarea la domiciliul pacientului", a mai spus prof. dr. Dafin Mureşanu.

Sursa