Un proiect „în slujba unor firme” vrea medicina de familie practicată în „sălbăticie”, încercând să submineze independenţa acestui act medical fundamental
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Ministerul Sănătăţii şi-au propus, printr-un proiect „pe interese”, să pună la pământ sistemul medicilor de familie independenţi şi să dea liber „reţelelor de făcut bani”. Astfel, pentru medicii de familie din România, proiect propus de modificare a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015 reprezintă un pericol fără precedent, care va duce la „atingeri grave independenţei profesionale a medicilor de familie, stării de sănătate a populaţiei României şi facilitează fraudarea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate”. Încremenirea „în proiect” a autorităţilor responsabile (CNAS şi Ministerul Sănătăţii, n.r.) ar putea scoate medicii de familie în stradă.
În ultimele luni, reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) au avut trei runde de discuţii cu reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Sănătăţii şi Guvernului României, încercând să oprească proiectul de modificare a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015 şi să declanşeze o dezbatere publică privind acest subiect. Deocamdată, cam fără folos.
Ce spun medicii?
Dr. Ana Aurelia Chiş Şerban, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Familie (APMF) din judeţul Hunedoara, ne-a declarat că proiectul de contract-cadru propus de CNAS şi Ministerul Sănătăţii este împotriva medicilor de familie şi nu numai. Ea spune că există pericolul ca medicii de familie să fie transformaţi din independenţi în angajaţi: „se va distruge profesia de medic de familie”. Preşedinta APFM Hunedoara ne-a explicat că există un pericol uriaş mai ales prin eliminarea pragului minim de 800 de pacienţi necesar deschiderii unui cabinet independent, care să reziste prin propria activitate, prag care susţinea concurenţa pe criterii profesionale, medicii foarte buni având, datorită calităţii actului medical, şi un număr de pacienţi pe măsură.
În fapt, SNMF susţine că actualul proiect propus de guvern „are un multiplu impact negativ”. Argumentele aduse de medicii de familie, aşa cum ne-a explicat şi dr. Ana Aurelia Chiş Şerban, arată că acest proiect elimină pârghiile de control care asigură numărul optim de medici de familie independenţi, necesar conform nevoilor populaţiei şi stabilit conform experienţei internaţionale, permite dezvoltarea sălbatică a lanţurilor de cabinete medicale, pe acelaşi model al distrugerii farmaciilor independente din România, va duce la dispariţia medicului de familie independent şi a relaţiei speciale pe care acesta o are cu pacienţii săi, facilitează părăsirea cabinetelor din mediul rural şi zone izolate – ale căror sporuri sunt corelate cu valorile de punct – şi migrarea medicilor din aceste zone către zonele urbane, cu consecinţe imediate asupra sănătăţii publice din România.
Paradoxul „te oblig să faci, dar nu te las”
Proiectul despre care vorbim ai mspune că medicii de familie ar urma să fie remuneraţi preponderent în funcţie de numărul de servicii prestate şi nu de numărul de pacienţi, respectiv20 la sută din plată va fi efectuată per capita, iar 80 la sută pe serviciu (acum, proporţia este 50 la sută pentru fiecare, n.r.). Necazul este că, în paralel, medicilor li se impune un maximum de consultaţii pe zi, aşa că pierderea este evidentă.
„Dacă această modificare s-ar face fără plafonarea numărului de consultaţii, ar putea fi văzută ca pe o liberalizare a efectuării serviciilor în medicina primară. Însă numărul de consultaţii este plafonat, noi (medicii, n.r.) trebuie să ne încadrăm în maximum 20 de consultaţii pe zi, plus două la domiciliu conform noului proiect, ceea ce înseamnă că, oricât de mult s-ar liberaliza numărul de servicii pe care le facem, tot nu putem depăşi numărul de 20 de consultaţii decontate de CNAS. Restul consultaţiilor ar trebui să le facem gratis din acest moment”, a declarat, pentru Radio France Internationale, Sandra Adalgiza Alexiu, vicepreşedintele SNMF.
Risipă, concurenţă neloială şi nepăsarea guvernanţilor
„În ultimii ani au existat semne clare de concurenţă neloială, risipa banilor şi transformarea medicinii într-un supermarket de servicii medicale, într-un sistem şi aşa sărac, prin încurajarea risipei şi a abuzului prin alcătuirea de monopoluri care să includă importatori, distribuitori de medicamente, cabinete medicale, farmacii, spitale. În goana după clienţi şi având unicul obiectiv de maximizare a profitului, dar blocate de legislaţia în vigoare care încă limitează numărul contractelor disponibile medicilor de familie, s-a trecut la cumpărarea cabinetelor scoase la vânzare, prin oferte exagerate greu de egalat de către tinerii medici de familie.
Societatea Naţională de Medicina Familiei a adus la cunoştinţa CNAS cu fiecare ocazie aceste practici, inclusiv în prezenţa presei în cadrul conferinţelor medicale, însă nu a fost luată nici o măsură. CNAS a ignorat cu bună ştiinţă activitatea lanţurilor medicale şi a refuzat să ţină cont de solicitările SNMF şi ale Colegiului Medicilor din România privind renunţarea la modificările propuse în proiectul Contractului-cadru”, se arată într-un comunicat al SNMF.
Medicii vor ieşi în stradă
În perspectiva unei ameninţări de acest fel şi a totalei opacităţi a CNAS şi Ministerului Sănătăţii, medicii de familie hunedoreni se vor întâlni în data de 19 martie 2015, pentru a decide dacă vor accepta sau nu noul Contract-cadru.
În astfel de condiţii, posibilitatea apariţiei unor proteste de amploare, în stradă, împotriva încrâncenării guvernului de a strica acest sistem al medicinei de familie, mai ales în defavoarea pacienţilor, este deja de actualitate.
