Preşedintele Traian Băsescu a respins legea care vizează scoaterea medicilor din rândul funcţionarilor publici.

Traian Băsescu cere reexaminarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii. Legea i-ar fi scos pe medici din categoria funcţionarilor publici. Ca urmare, aceştia nu ar mai fi putut fi acuzaţi de săvârşirea unor fapte de corupţie.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, motivele cererii sunt următoarele: “Articolul I pct. 38 al legii transmisă spre promulgare prevede modificarea alineatului (2) al Articolului 375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, după cum urmează: „Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia.”. Prin această modificare a Legii nr. 95/2006 medicii nu mai pot fi asimilaţi în categoria funcţionarilor publici în sensul legii penale, care consideră funcţionar public, potrivit Articolului 175 alineat (2) din Codul Penal, orice persoană „care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”. Astfel, prin modificările operate de Articolul I pct. 38 al legii transmisă spre promulgare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale.”

“Dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, valorile fundamentale, ocrotite de Codul Penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate, prin Articolul 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, printre valorile supreme, ar fi încălcate”, se mai arată în comunicat.

sursa realitatea.net

ART. 79
(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

In ceea ce priveşte modificarea operată în ambele coduri referitoare la excluderea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat din sfera de incidenţă a răspunderii penale în materia acestor infracţiuni cu subiect calificat, Curtea reţine că norma este confuză şi susceptibilă de interpretări. Astfel, profesiile liberale se organizează şi se exercită numai în condiţiile legii, a statutului profesiei şi codului deontologic şi au statutul unei funcţii autonome, care se exercită în birouri sau cabinete, în cadrul asociaţiilor profesionale înfiinţate potrivit legii. De exemplu, ar putea intra în această categorie, avocaţi, notari publici, mediatori, medici, farmacişti, arhitecţi, experţi independenţi sau practicieni în insolvenţă, fără a exista o legislaţie clară cu privire la toate profesiile calificate ca fiind liberale. De precizat că unele dintre persoanele de mai sus pot avea în condiţiile art. 147 alin. (2) din Codul penal calitatea de „funcţionar“ atunci când sunt salariaţi în cadrul unei persoane juridice şi, prin urmare, pot fi subiecţi activi ai infracţiunilor de corupţie sau de serviciu.

( extras din Decizia CC nr. 2/2014 – Neconstituționalitatea noilor prevederi care definesc noţiunea de „funcţionar public“

31ST, 2014, 7:16 AM )