Cercetătorii de la Institutul Beckman din cadrul Universităţii din Illinois, SUA, conduşi de profesorul de psihologie Florin Dolcos, au reuşit să pună bazele unei terapii care va scădea impactul emoţional pe care îl au amintirile dureroase.

Care este cea mai rea amintire pe care o ai? Cum te simţi când te gândeşti la ea? Conform psihologilor, amintirea emoţiilor din timpul unei experienţe personale negative, cum ar fi cât de trist sau de ruşinat erai atunci, poate conduce la disconfort emoţional, mai ales când te gândeşti constant la asta, notează „Beckman Institute“.

Atunci când aceste amintiri negative îşi scot capul în prezent, gândul la contextul în care evenimentele au avut loc, şi nu la sentimentele tale de atunci, este un mod relativ uşor şi eficient de a ameliora efectele negative ale acestor amintiri asupra prezentului, sugerează noul studiu.

Florin Dolcos, care este membru şi al Grupului de Neuroştiinţe Cognitive din cadrul Universităţii,  împreună cu colegii săi, a studiat mecanismele comportamentale şi neuronale ale detaşării de emoţii în timpul aducerii aminte a unor amintiri personale emoţionante. Aşa au descoperit că gândul la context şi nu la sentimentele de atunci reduce semnificativ impactul emoţional din prezent.

„Uneori, stăruim asupra sentimentelor de tristeţe, de ruşine sau de suferinţă din timpul unui eveniment, şi acest lucru ne face să ne simţim din ce în ce mai rău. Asta se întâmplă şi în cazul depresiei clinice: reflectarea asupra efectelor negative ale memoriei. Dar am descoperit că, în loc să ne gândim la emoţiile noastre din timpul unei amintiri negative, gândul la context, cum ar fi la un prieten care era prezent sau la cum era vremea, sau la orice altceva care nu are legătură cu amintirea emoţiilor din acel moment, ne va lua gândul, fără un efort suplimentar, de la emoţiile nedorite asociate cu acea amintire. Odată ce te adânceşti în alte detalii, mintea ta va ajunge la ceva complet diferit şi nu te vei mai concentra atât de mult asupra emoţiilor negative“, ne sfătuieşte prof. Florin Dolcos (foto dreapta).

Această strategie simplă, sugerează studiul, este o alternativă promiţătoare la alte strategii de reglare a emoţiilor, cum ar fi reprimarea amintirilor neplăcute sau reevaluarea lor.

„Reprimarea este, de fapt, o colecţie de amintiri neplăcute ţinute sub presiune. Această strategie poate fi eficientă pe termen scurt, dar pe termen lung măreşte anxietatea şi depresia. Cealaltă abordare, reevaluarea amintirilor, sau analizarea în alt mod a situaţiilor neplăcute pentru a vedea jumătatea plină a paharului, poate fi foarte solicitantă din punct de vedere cognitiv. Strategia propusă de noi, aceea de a te concentra pe detalii contextuale, este foarte simplă şi implică mutarea punctului central din filmul tău mintal asupra amintirilor mediului înconjurător“, explică Sanda Dolcos (foto dreapta), co-autor al studiului şi doctorand la Institutul Beckman, Departamentul de Psihologie.

În cadrul studiului, participanţii au fost rugaţi să îşi împărtăşească cele mai rele, dar şi cele mai bune amintiri, cum ar fi naşterea copilului, câştigarea unui premiu sau picarea unui examen, explică Sanda Dolcos.

Câteva săptămâni mai târziu, participanţilor li s-au oferit indicii care ar fi declanşat amintirile, în timp ce creierul lor era scanat. Înaintea fiecărui indiciu de declanşare a amintirilor, participanţii au fost rugaţi să-şi aducă aminte fiecare eveniment folosindu-se fie de emoţiile evenimentului, fie de context. De exemplu, dacă indiciul declanşa o amintire despre înmormântarea unui prieten apropiat, gândul la emoţii ar fi declanşat de durerea resimţită în timpul evenimentului, iar cel la context, de vremea de afară sau de ce haine purtai atunci.

„Din punct de vedere neurologic, am vrut să aflăm ce se întâmplă în creier atunci când oamenii se folosesc de această simplă strategie de reglare emoţională. Un lucru pe care l-am aflat când participanţii se concentrau pe contextul unui eveniment este că regiunile creierului implicate în procesarea emoţiilor de bază lucrau împreună cu regiunile de control al emoţiilor pentru a reduce impactul emoţional al acestor amintiri neplăcute“, explică şi Ekaterina Denkova, unul dintre autorii studiului.

Pe viitor, cercetătorii speră să determine dacă această strategie este eficientă în ameliorarea gravităţii amintirilor negative pe termen lung. EI mai speră şi să lucreze cu pacienţi suferinzi de depresie clinică sau de anxietate pentru a vedea dacă strategia este eficientă în vindecarea acestor boli de natură psihică.