Ce să mâncăm pentru un creier perfect funcţional
Specialiştii francezi în neuronutriţie, citaţi de „Passeport Santé“, recomandă o dietă în care să predomine legumele şi fructele proaspete, cât mai variate.
De asemenea, ar trebui să includem cu regularitate în alimentaţie leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea, soia, hrişcă).
Măcar o dată pe săptămână, planifică să mănânci o farfurie cu peşte gras, oceanic, bogat în acizi graşi esenţiali Omega 3.
Redu aportul de substanţe toxice pentru neuroni, cum sunt acizii graşi trans (rezultaţi în urma procesării industriale a uleiurilor, prin metoda numită hidrogenare. Margarina industrială conţine acest tip de grăsimi) şi zahărul.
Diete la modă astăzi – hiperproteice şi hipoglucidice (Atkins, Dukan) – modifică metabolismul neurotransmiţătorilor (substanţele chimice care fac posibile legăturile dintre neuroni). Printre aceşti neurotransmiţători a căror acţiune este tulburată de regimurile de slăbit se numără serotonina, cunoscută ca hormonul stării de bine. Prin urmare, acest dezechilibru ne tulbură starea de spirit.
Există alimente funcţionale care, odată consumate, acţionează asupra mecanismelor de producere a serotoninei. Printre acestea, cele mai importante sunt cele care conţin prebiotice (diferite de probiotice), precum ceapa, usturoiul, bananele, anghinarea, prazul, sparanghelul şi rădăcina de cicoare.
De asemenea, şi o hidratare suficientă este esenţială pentru buna funcţionare a creierului şi chiar pentru a preveni stările depresive, spun specialiştii.
Cele mai importante substanţe nutritive pentru creier
Sunt extrem de frecvente micile carenţele de minerale şi de vitamine, care nu duc neapărat la declanşarea unei afecţiuni, dar care creează dezechilibre importante în organism. Pentru funcţionarea optimă a creierului, cele mai importante astfel de substanţe sunt magneziul, fierul, zincul şi seleniul, precum şi vitaminele din grupul B (în special B9 şi B12), vitamina D şi vitamina K1.
Este important momentul zilei pentru fiecare tip de alimente
Crononutriţia este un alt concept important pentru menţinerea în formă a creierului, cred neuronutriţioniştii. Mai exact, contează foarte mult momentul zilei în care mâncăm anumite alimente, fiindcă o anumită alimentaţie intervine în producerea anumitor neurotransmiţători, cu condiţia să fie consumate când trebuie. Spre exemplu, micul dejun trebuie să fie bogat în proteine animale şi în glucide complexe (cereale integrale şi fructe, de exemplu) şi cât mai sărac în produse de patiserie, de dulciuri, de zahăr şi de grăsimi trans. La prânz şi la cină ar trebui să predomine legumele şi leguminoasele.
Care sunt nevoile imateriale ale minţii
Nevoi corporale:
Somnul de opt ore în fiecare noapte. Acest interval de somn are implicaţii directe asupra tensiunii arteriale, asupra metabolismului glucidic, dar şi asupra stării psihice.
Respectă echilibrul dintre activitate şi repaus.
Nevoi emoţionale şi senzoriale:
Stimulează-ţi zi de zi toate cele cinci simţuri: bucură-te din plin de lumina de dimineaţă, acordă o atenţie deosebită sunetelor şi muzicii care îmbunătăţesc starea de spirit: sunetul vântului, al valurilor, cântecul păsărilor sau muzică de Bach ori Mozart.
Fă-ţi o plăcere din obiceiurile zilnice. De exemplu, când mănânci nu mai face nimic altceva. Doar savurează. Când te odihneşti, închide toate dispozitivele electronice care te-ar putea perturba (televizor, telefon) şi bucură-te de relaxare. Citeşte.
Nevoi psihice:
Pentru a stimula conştiinţa de sine, acordă zilnic câteva minute meditaţiei, liniştii (propune-ţi, de exemplu, să taci câteva ore în fiecare zi).
Una dintre cele mai importante nevoi ale psihicului uman este de a relaţiona. Pentru aceasta, propune-ţi, de exemplu, să te întâlneşti o dată pe săptămână cu prietenii. Dacă nu prea ai prieteni, propune-ţi să cunoşti, de pildă, o persoană nouă pe lună.
Principalele cauze nutriţionale ale tulburărilor anxio-depresive
- dezechilibrele glucidice: excesul de glucide simple (cu zahăr) sau aportul insuficient de glucide complexe (fructe, legume, cereale integrale);
- aportul insuficient de grăsimi afectează compoziţia membranelor şi funcţiile cerebrale;
- micul dejun bogat în zahăr atrage un deficit de dopamină, neurotransmiţător cunoscut şi sub numele de hormonul fericirii;
- perturbarea celui de-al doilea creier, ecosistemul intestinal, fie că este vorba despre paraziţi intestinali, despre dezechilibre ale florei bacteriene benefice sau despre afecţiuni ale tubului digestiv;
- deficitul de magneziu, de fier, de vitamina D şi de vitamina B9;
- aportul de substanţe toxice. De exemplu, potenţiatorul de gust numit glutamat este un neuroexcitator, aspartamul este asociat cu fibromialgia şi cu hiperactivitatea;
- prea multă sare în dietă. Dezechilibrul între sodiu şi potasiu în organism afectează, printre altele, şi creierul.
