Pentru prima datã în România, specialiştii au evaluat tratamentul pacienţilor cu BPOC în cadrul unui studiu complex, BPOC Audit, realizat de Societatea Europeană pentru Afecţiuni Respiratorii (ERS). În cadrul acestei cercetări, a fost analizată calitatea îngrijirii pacienţilor cu bronşită cronică în Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, respectiv în 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri.

În România, au fost implicate în proiect zece spitale din centre universitare, şapte dintre ele având servicii de terapie intensivă şi doar cinci, posibilităţi de asistare şi internare a agravării bolii de fond.

Potrivit lui Mihălţan, BPOC Audit arată că România este descoperită la asistenţă în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi în ceea ce priveşte personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenţa la domiciliu). De asemenea, nu există programe de asistare a pacientului externat.

În plus, spune Mihălţan, externarea pacientului cu BPOC se face "haotic", medicul sau rezidentul fiind cel responsabil de externare şi neexistând asistente pregătite în domeniu. Doar un spital din 10 are o echipă multidisciplinară care să pregătească pacientul pentru o externare precoce.

Studiul mai arată că în România, în secţiile de pneumologie, aproape 90 la sută dintre pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune, 63 la sută din români primesc tratament pentru agravarea bolii de fond. Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14 la sută au mai putut beneficia de acest tratament după externare.

"România se poziţioneazã pe locuri codaşe. Două din 10 spitale nu pot sã trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivă. Faptul că România ocupă penultima poziţie din punct de vedere al ventilaţiei mecanice invazive, ne dovedeşte că nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit şi cerut de standardele europene. La asistenţa la domiciliu a pacienţilor cu traheostomii ne situăm pe ultimul loc: două unităţi din 10 pot susţine la domiciliu această categorie de pacienţi", a precizat Mihălţan.

Pacienţii români au reprezentat 3,98 la sută din totalitatea celor monitorizaţi (în valoare absolută, 629). Dintre aceştia, pondererea bărbaţilor bolnavi a fost printre cele mai mari din ţările participante (81,2 la sută), a doua ca frecvenţă, după Spania. În condiţiile în care media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienţii români au avut o medie de vârstă de 63 de ani.

Sursa