Deşi secţia de vaccin antigripal de la Institutul Cantacuzino a rămas cu 27 de oameni în loc de 60, minimul necesar pentru a putea demara o producţie în masă de ser antigripal, conducerea şi angajaţii sunt convinşi că au capacitatea de a învăţa să facă, din nou, vaccin. Specialiştii vor fi pregătiţi la Instiutul Pasteur, în Franţa

Dacă anul 2015 a fost unul de cumpănă pentru cel mai mare producător de vaccinuri din Europa de Est, noua conducere a Institutului Cantacuzino are planuri mari pentru anul ce urmează. Mutat de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Educaţiei, mişcare care i-a bulversat pe angajaţi, Cantacuzino a intrat, recent, în reţeaua globală a institutelor producătoare de ser antigripal, printr-un parteneriat semnat cu Institutul Pasteur din Franţa.  Astfel, în prima lună a anului viitor, o echipă de specialişti străini va veni în România pentru a vedea unde sunt, concret, problemele legate de linia de producţie de vaccin antigripal şi cum pot contribui la soluţionarea lor. În plus, o parte din angajaţii de la Cantacuzino vor pleca în vizite de studiu în Franţa, spune Adrian Ionel, directorul general al Institutului. Este ferm convins că va putea pune pe piaţă în 2017 un produs autohnton conform, la un preţ mult mai mic decât cel practicat de producătorii internaţionali. Au trăit timp de şase luni cu minimul pe economie  Banii pe care i-a primit de la Guvern au ajuns pentru plata salariilor şi pentru plata unei părţi din datoriile adunate în ultimii ani.

Pentru a vedea exact de ce Institutul Cantacuzino a ajuns pe butuci, Ionel a cerut un raport, ale cărui concluzii l-au îngrijorat. Va fi nevoie de ajutor multianual şi de susţinere politică, explică managerul. Planul de redresare al instituţiei, care şi-a propus să iasă cu vaccin pe piaţă în 2017, prevede, înainte de toate, angajarea de personal specializat.  Timp de şase luni, câtă vreme oamenii nu şi-au primit decât o parte din leafă, respectiv salariul minim pe economie garantat de Codul Muncii, secţiile din cadrul Institutului au pierdut aproape tot personalul. De pildă, secţia de vaccin antigripal, cea mai importantă din Institut, a rămas cu mai puţin de jumătate din personalul necesar. Mai exact, doar 27 de persoane, din care două au studii superioare. „Trebuie să învăţăm să facem din nou vaccin antigripal” Şi, potrivit medicului Francisc Czobor, directorul de producţie de la Institutul Cantacuzino, pragul minim pentru a putea lucra normal este de 60 de oameni.  „Cea mai mare problemă a noastră nu sunt echipamentele, cu bani le reparăm. Lipsa de personal e problema. În 2013, când a fost ultima campanie de producţie aici lucrau 60 de oameni, acesta era minimul suportat ca să poţi lucra normal. Acum au plecat oameni, inclusiv de la secţia de vaccin antigripal, din cauza neplăţii salariilor. Au plecat toţi cei cu studii superioare, care puteau să coordoneze procesul. Va trebui să angajăm personal şi va trebui să învăţăm, împreună, să facem vaccin antigripal şi să îl facem ca lumea, nu ca în 2013”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Francisc Czobor.

Specialistul afirmă că în 2013 presiunea pusă pe oameni a fost extrem de mare. „Vaccinul a fost neconform din cauza presiunii de a lucra repede, cu personal la limita inferioară. Între fazele propriu-zise, era şi faza de curăţenie, care s-a făcut în ritm accelerat. Aşa au apărut problemele legate de încărcătura microbiană care s-a reflectat în numărul mare de endotoxine. Noi am făcut atunci în trei luni un produs pentru care aveam nevoie de cel puţin şapte luni”, a completat directorul de producţie de la Cantacuzino. Noua metodă de separare a vaccinului antigripal   În 2016 vor începe testele pentru vaccinul antigripal, pe loturi mai mici, din banii pe care Institutul Cantacuzino i-a obţinut de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), un grant în valoare de 400.000 de dolari.

„Vom face teste, avem o nouă metodă de separare a vaccinului, care dă un nivel de endotoxine mult mai mic. Deja au fost alocaţi bani şi pentru rezolvarea problemelor de linie identificate şi care sunt costisitoare, se ridică la aproximativ două milioane de lei”, a explicat, pentru „Adevărul”, Adrian Ionel, şeful instituţiei.  Mai precis, linia de producţie a vaccinului antigripal, situată într-una din clădirile istorice pe care se întinde Institutul Cantacuzino, are o parte dintre echipamente nefuncţionale, asta pentru că nu au fost asigurate şi servicii de mentenanţă. În plus, secţia de vaccin antigripal nu este dotată cu generator, în cazul în care apare o pană de curent. Şi chiar dacă acolo oamenii nu lucrează, efectiv, la producerea de vaccin antigripal, Agenţia Naţională a Medicamentului le-a transmis celor de la Institutul Cantacuzino că este esenţial să păstreze aria funcţională.  „În caz contrar, ne vor retrage autorizaţia de fabricaţie pentru antigripal şi nu ne dorim asta. Autorizaţia e valabilă până în decembrie 2016. Va trebui să facem rost şi de generator. Consumul de curent este destul de mare, e un consum care a contribuit la datoriile acumulate de noi”, a completat Francisc Czobor.

Vacinul, obţinut din ouă clocite Potrivit acestuia, la Cantacuzino sunt procesate zilnic 25.000 de ouă. „Nu este oul din hipermarket, ci e un ou care a fost deja clocit, embrionul având vârsta de 11 zile. Ouăle le folosim pentru a creşte pe ele virusul gripal. După ce le injectăm cu virus gripal, ele sunt puse la incubat, apoi embrionii sunt omorâţi prin regrigerare, după aceea recoltăm lichidul din ou. Acel lichid este foarte bogat în virus gripal, şi din el se obţine vaccinul”, a povestit directorul de producţie.  În zona unde virusul este activ, pericolul biologic este mare. Acolo, operatorii sunt echipaţi la fel ca şi cosmonauţii, spune Czobor. „Au glugă, mască pe faţă, două perechi de mănuşi. Înăuntru este presiune negativă, chiar dacă virusul este atenuat, el nu are voie să scape în atmosferă pentru că se poate combina cu virusuri sălbatice şi face mutaţii”, arată medicul.  Polidinul ar putea reapărea, sub formă de pastilă Şi-ar dori să reia nu doar vaccinul antigripal, ci şi alte produse mai vechi, cum sunt Cantastimul şi Polidinul.

„La acestea avem doar brandul şi reţetele vechi, care pot fi folosite. Polidinul am vrea să îl facem nu injectabil, ci ca pastilă. Dar este un plan cu bătaie lungă. Antigripalul e cel mai aproape, trebuie doar reparate echipamentele, mai avem jumătatate din echipă, se poate face. E dorit şi de politicieni şi e cel mai la îndemână”, a spus, optimist, directorul de producţie de la Institutul Cantacuzino.  Un alt vaccin care se află în cărţi este cel antituberculos (BCG). „Aici ar fi ceva mai mult de investit”, a admis, însă, Czobor. Renovarea clădirilor, obligatorie Însă banii nu sunt necesari doar pentru produsele de marcă ale Institutului Cantacuzino, care nu au mai ieşit de mult pe piaţă, ci şi pentru reparaţii la clădirile istorice de acolo. Una dintre ele ar putea fi chiar demolată, arată Adrian Ionel.

„În cele mai multe clădiri ploua până la acoperiş, stăteau oamenii cu ligheanele lângă ei ca să nu curgă pe tastatură apa, mutau biroul, astea nu sunt condiţii normale de lucru, bani care trebuie asiguraţi de statul român. Aş vrea să încerc o revitalizare a clădirilor pe fonduri europene, cel puţin pentru o parte din clădirile institutului”, a conchis managerul. Adevărul: Cum veţi proceda pentru a nu ieşi pe piaţă cu un produs neconform, ca în 2013? Adrian Ionel: În 2013 vaccinul a fost făcut sub o presiune enormă a timpului, asumat total politic şi fără a ţine cont de realităţile a ceea ce se întâmpla aici.

A fost făcut cu oameni veniţi din şomaj tehnic, ca în cazul acelor atleţi de performanţă care stau departe de pistă şi cărora, după şapte-opt luni de pauză, le ceri să doboare recordul mondial. Acum vom face faze multiple de teste, astfel încât atunci când vom ieşi cu acest vaccin pe piaţă să nu mai fie niciun fel de probleme. GMP-ul liniei de fabricaţie şi al produsului sunt în picioare. Ce înseamnă asta? Că linia poate produce. Nu s-a asigurat însă un contract de mentenanţă iar o parte din maşini s-au defectat.

Liniile de fabricaţie trebuie să îndeplinească nişte standarde. Standardele GMP sunt foarte clare, în momentul în care fosta conducere a luat decizia să facă această linie la nivel naţional trebuia să vadă dacă ea poate fi adusă sau nu şi la nivel european. Au ales soluţii de compromis care au dus la acele probleme pe care le ştim cu toţii. Printre altele, nu au fost respectate nişte condiţii de igienă minime. În ce aţi investit banii primiţi de la Guvern? I-am alocat, în primul rând, pentru plata salariilor.

Oamenii nu mai erau plătiţi din martie, erau debusolaţi. Mulţi dintre ei au copii la şcoală, mulţi dintre ei au rate, impactul social era uriaş. Oamenii s-au obişnuit să fie din ce în ce mai înglobaţi în datorii. Nu prea mai aşteptau nimic de la nimeni. Unii dintre ei nu s-au trezit din letargie, alţii nu vor să se trezească, alţii sunt lucrătorii clasici de la stat, unde nu se munceşte. Am impus nişte măsuri mai dure din punct de vedere al regulamentului intern.  Pe cei care au rămas îi veţi ajuta să se specializeze în străinătate?  Vom face schimburi de experienţă. Vom trimite oameni de-ai noştri în Franţa. Vreau să dublez fiecare post în parte. Adică să fie om la om. Într-o primă fază vor fi pregătiţi între cinci şi zece oameni. Pus pe butuci în urmă cu cinci ani  La jumătatea acestui an, Institutul Cantacuzino a fost declarat institut de interes strategic, printr-o ordonanţă de urgenţă. Problemele producătorului de vaccinuri au început în 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv pe cea a serului antigripal. Unele programe naţionale de imunizare au fost blocate, atunci, timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe seruri. În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a trecut din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Ministerului Educaţiei.

Sursa