Oamenii de ştiinţă au reuşit să introducă nanoroboţi creaţi din ADN în organismul unor gândaci. „Computerele“ acestea funcţionează la fel ca cele bazate pe silicon şi deschid uşa cercetării spre o multitudine de oportunităţi în lumea medicinei.

Aceşti nanoroboţi creaţi din ADN pot călători lejer prin corpul gândacilor în care au fost introduşi, pot interacţiona unii cu alţii, cu celulele organismului respectiv şi pot elibera medicamente în corpul acestuia, potrivit PopSci. „Nanoroboţii de ADN pot finaliza cu succes o mulţime de programe care să ne ajute, într-o bună zi, să tratăm boli cu o eficienţă foarte mare“, a apreciat avansul tehnologic Daniel Levner, bioinginer la Institutul Wyss de la Universitatea Harvard.

Mecanismul servirii medicamentelor funcţionează la fel ca mecanismul natural la care este supus ADN-ul. Mai precis, la contactul cu o anumită proteină, ADN-ul se împarte în două şiruri complementare. Cercetătorii pot manipula procesul pentru ca ADN-ul să se scindeze la contactul cu molecule specifice, cum ar fi o celulă care suferă de o anumită boală. Când se produce scindarea, medicamentul este eliberat şi pacientul e tratat.

Cercetătorii urmăresc nanoroboţii prin corpul gândacilor cu ajutorul unor markeri fluorescenţi, astfel ştiu precis unde este eliberat medicamentul. Ei afirmă că au un control destul de mare asupra comportamentului acestora şi pot urmări cu uşurinţă cum se manifestă la contactul cu anumite substanţe sau celule din corpul gândacilor. „Este o premieră, am reuşit să reproducem în biologie funcţionarea unui computer“, a apreciat întreg experimentul Ido Bachelet, de la Institutul de Nanotehnologie şi Materiale Avansate de la Universitatea Bar Ilan.

ADN-ul poate reţine foarte multe informaţii, spre deosebire de hardware-ul obişnuit, din computere, şi acest domeniu al nanoroboţilor este abia la început. Totuşi, Ángel Goñi Moreno de la Centrul Naţional de Biotehnologie ddin Madrid consideră că există o mulţime de domenii în care astfel de concepte ar fi utile, primordiale fiind medicina şi ecologia. Urmează în viitor testarea scalabilităţii acest computere biologice, primul pas fiind spre 8 biţi, similar unui computer Commodore 64.

Cum arată ADN-ul

În cinci ani, experimente pe oameni

Primele reuşite au fost atinse prin teste pe gândaci, dar în următorii cinci ani ar trebui să ne aşteptăm la experimente pe oameni, susţine Bachelet. Printre primele boli pe care le-ar putea trata aceşti nanoroboţi se numără şi cancerul. Acţiunea la nivel celular a nanoroboţilor asigură livrarea exactă a tratamentului. Un obstacol în calea testelor va fi imunitatea organismelor mamiferelor.

În ciuda oportunităţilor în domeniul medical, vor exista şi sceptici care vor identifica principala problemă cu privire la nanoroboţi: dacă sunt atât de buni la a livra medicamente la nivel celular, atunci ne şi pot controla. Dar va fi ca în cazul oricărei tehnologii noi, în sine este neutră, doar creatorii o direcţionează în scopuri mai bune sau mai rele.