Tehnologia din filmul Avatar ar putea ajuta pacientii paralizati. Reusita incredibila a cercetatorilorPrevious Article
Inegalitatile in sanatate – de la secret murdar la prioritate europeanaNext Article

Presiunea evolutiei asupra sistemului imun. Ciuma, romanii si reteaua creierelor

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Presiunea evolutiei asupra sistemului imun. Ciuma, romanii si reteaua creierelor

Ceea ce nu te omoară te face să evoluezi. Să fii mai puternic. Mai adaptat. Şi dacă principiul era deja cunoscut de toată lumea, iată că avem acum şi dovezile care să-l confirme. Studiul intitulat Convergent evolution exerted by Yersinia on TLRs, publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, şi-a propus să cerceteze existenţa semnelor unei evoluţii comune a sistemului imun, la populaţii umane diferite genetic, expuse însă la aceiaşi factori externi.

   Aici intervine partea de senzaţie a studiului. Pentru a verifica evoluţia sistemului imun prin presiunea exercitată de mediu este nevoie de o perioadă lungă de timp, în care să se poată produce selecţia caracteristicilor favorabile. Însă această selecţie trebuie să poată fi comparată cu un grup de control, care să nu fi fost expus la aceeaşi presiune a evoluţiei. Modelul de studiu găsit a fost, până la urmă, unul foarte ingenios. Plecând de la istoria migraţiei populaţiilor, autorii au identificat trei grupuri ideale pentru scopul propus. Un val migrator ajuns în Europa în urmă cu aproximativ un mileniu îşi are originea în nord-vestul Indiei. Populaţia romă – căci despre ea este vorba – le-a oferit cercetătorilor modelul dorit: pe de o parte, moştenirea genetică a fost păstrată de-a lungul secolelor, printr-o evoluţie relativ izolată de celelalte populaţii de pe teritoriul european; pe de altă parte, existenţa populaţiei rome în Europa a însemnat că aceasta a fost supusă la aceiaşi factori de mediu ca şi celelalte populaţii de pe continent. Cu alte cuvinte, ipoteza este următoarea: dacă mediul influenţează evoluţia, atunci populaţiile din acelaşi areal vor evolua în aceeaşi direcţie, iar populaţia de control (rămasă pe loc, cu prilejul migraţiei iniţiale) nu va urma acelaşi fir evolutiv. Omul din spatele ideii? Mihai G. Netea.

 

De la Cluj la Nijmegen

 

   La începutul lui decembrie, în 2012, un „supergrup“ european – 22 de specialişti din 16 ţări – publica în Current Biology un studiu care lămurea disputele (nu puţine) privind originea populaţiei rome din Europa şi perioada în care s-a produs migrarea acestei populaţii. Cercetarea, coordonată din Spania şi Olanda, îi număra printre autori pe profesorul Mihai G. Netea, din Nijmegen (Olanda), dar şi pe medicul Mihai Ioana, de la UMF Craiova.
   Absolvent, în 1993, al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, Mihai Netea şi-a continuat studiile apoi, în perioada 1994–1998, cu un doctorat la Nijmegen, cu prof. dr. Jos van der Meer, finalizat cum laude. După ce a fost încadrat în diverse funcţii în cadrul universităţii olandeze, a devenit, în 2008, profesor titular de medicină internă experimentală. Profesorul Netea a păstrat însă şi legătura cu medicina românească. Tot în 2008, a devenit şi visiting professor al universităţii pe care o absolvise cu 15 ani mai devreme, iar în studiile pe care le-a condus a reuşit să implice şi tineri medici din România, unii dintre ei urmând stagii de pregătire în Olanda. În ce priveşte producţia sa ştiinţifică, în baza de date Scopus (Elsevier) figurează cu 448 de lucrări, citate în total de 14.005 ori, în 9.624 de lucrări; are un indice h de 65.

 

Reţeaua

 

   „Colaborarea cu colegii din România, de la universităţile de medicină din Craiova şi Cluj este foarte importantă. Noi lucrăm împreună cu ei de mai bine de cinci ani şi avem mai multe proiecte, atât în cercetarea genetică, cât şi în alte proiecte privind bolile infecţioase. Colaborarea cu ei este foarte importantă, nu doar pentru munca directă de strângere a probelor, ci şi pentru partea de laborator şi pentru a schimba idei împreună. În ultimă instanţă, tot ceea ce facem este muncă de echipă“, ne-a declarat prof. dr. Mihai G. Netea.
Dr. Mihai Ioana: Nu există nimic în afara reţelelor. Nu poţi face altfel, în Europa, cercetări medicale de anvergură
   Dincolo de vorbele frumoase sunt faptele. Dr. Mihai Ioana, în prezent şef de lucrări la biologie celulară şi moleculară, dar şi coordonatorul Laboratorului de genomică umană al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, l-a cunoscut în 2008 pe universitarul olandez de origine română, la un curs european de genetică. Odată stabilită legătura, profesorul Netea avea să viziteze laboratorul craiovean şi să stabilească o colaborare de durată cu tinerii entuziaşti de acolo. Din 2009, Mihai Ioana a încheiat un contract d

Publicitate

e cercetător cu Universitatea Radboud, iar de atunci a fost coautor la şase lucrări alături de Mihai Netea, publicate în importante reviste internaţionale. Iată că studiul din PNAS, de săptămâna aceasta, este deja al şaptelea, iar perioada următoare va fi, după cum ne-a relatat medicul craiovean, una de vârf din punctul de vedere al publicaţiilor în reviste de prestigiu. „Ceea ce contează cu adevărat – şi aici este meritul major al profesorului Netea – este să înţelegi tendinţele, să citeşti foarte mult şi să ai idei. Nu degeaba este autorul coordonator al celor mai multe dintre articolele pe care le-a publicat“, ne-a declarat dr. Mihai Ioana.

 

Diferenţe şi asemănări

 

   Dar în ce a constat, de fapt, studiul? Odată selectate cele trei grupuri de studiu (100 de români, 100 de romi, respectiv 500 de indieni), au fost testate 196.524 de SNPs (single-nucleotide polymorphisms – modificări calitative care interesează o singură pereche de nucleotide din secvenţa ADN bicatenar). Analiza acestor modificări a demonstrat diferenţe clare între cele trei grupuri populaţionale studiate. Mai mult, pe baza acestei analize, au putut fi excluse cazurile în care apartenenţa reală la unul din grupuri nu corespundea celei declarate, precum şi cazurile cu material genetic amestecat. Reprezentarea grafică a analizei a arătat o delimitare clară a celor trei grupuri, chiar dacă populaţia romă este apropiată genetic de cea indiană.
Reprezentare grafică a grupurilor populaţionale în urma analizei SNPs. Fiecare punct reprezintă un individ. Doar indivizii reprezentaţi prin puncte de aceeaşi culoare în cadrul aceluiaşi grup au fost incluşi în studiu. Punctele de altă culoare decât grupul de care aparţin sunt indivizi la care apartenenţa genetică diferă de cea declarată. Punctele intermediare reprezintă cazurile de amestec genetic   Analiza statistică a diferenţelor dintre cele trei grupuri a căutat apoi să identifice suprareprezentarea categoriilor de gene care au arătat o selecţie similară în grupurile român şi rom, dar nu şi la indieni, dar şi rolul proteinelor codificate. A fost astfel evidenţiat, cu semnificaţie statistică, grupul căii de semnalizare TLR (receptor Toll-like) – citokine, care cuprinde genele TLR1, TLR6 şi TLR10.

 

Moartea neagră

 

   Studiul nu s-a oprit însă aici. Produsele genelor singularizate de analiză sunt, de fapt, receptori funcţionali pentru Yersinia pestis, după cum au dovedit-o studiile de supraexpresie, indicând un rol în inducerea unor citokine proinflamatorii (TNF, IL-1β, IL-6). Mai mult, analiza imunogenică a arătat că răspunsul TLR1, TLR6 şi TLR10 la Y. pestis este modulat de polimorfismul unei singure perechi de baze (SNP).
   Pe baza acestei constatări şi a faptului că grupul de gene nu era modificat la populaţia indiană, autorii au emis ipoteza că modificarea specifică celor două populaţii europene s-ar fi produs sub presiunea pandemiei de ciumă de la jumătatea secolului XIV, când populaţia Europei a fost nu decimată, ci de-a dreptul înjumătăţită (se estimează că ar fi murit între 30 şi 60% din locuitorii bătrânului continent). Istoric vorbind, tocmai pandemia de ciumă din secolul XIV a fost cea mai devastatoare dintre cele trei epidemii majore (secolele VI-VII, XIV, respectiv XIX–XX) şi tocmai „moartea neagră“ (cum a rămas cunoscută în istorie) a ocolit India; se pare că aceasta ar fi singura regiune din continentul eurasiatic care a înregistrat o creştere demografică în a doua jumătate a secolului XIV. Mai mult, deşi subcontinentul indian a fost afectat de mai multe valuri de ciumă după secolul XVII, mortalitatea acestora nu a depăşit 5%.

 

Susceptibilităţile şi autoimunitatea

 

   Autorii fac câteva precizări suplimentare. Receptorii TLR identificaţi sunt implicaţi şi în modularea răspunsului imun în tuberculoză, lepră sau infecţiile cu patogeni Gram pozitivi obişnuiţi, a căror implicare nu poate fi total exclusă din discuţia asupra cauzelor evoluţiei genetice a populaţiei europene. Trebuie însă luat în calcul şi faptul că aceste infecţii erau răspândite nu doar în Europa, ci şi în India, fără deosebirile care au fost specifice ciumei din secolului XIV.
   Apoi, rezultatele înregistrate arată nu doar o evoluţie diferită a unor populaţii similare, în funcţie de factorii de mediu, ci şi o susceptibilitate diferită la patologia prezentului sau viitorului. Mai mult, expunerea la boală poate fi explicaţia unui status proinflamator al populaţiei moderne, exprimat printr-un număr mereu în creştere de afecţiuni autoimune.

 

Antic şi modern

 

   L-am întrebat pe profesorul Netea dacă şi cum va continua cercetările în această direcţie şi am aflat că dorinţa este de a extinde studiul genetic al diverselor populaţii europene, pentru a înţelege evoluţia întregului bagaj genetic, nu doar a sistemului imun. Aceste cercetări sunt dublate, după cum am aflat, de studii pe ADN antic, desfăşurate într-o largă colaborare, tocmai pentru că rezultatele pot contribui la mai buna înţelegere a evoluţiei umanităţii.
Dr. Radu Popp
    Trebuie subliniat faptul că experienţa remarcabilă a grupului olandez este împărtăşită cu multă bunăvoinţă şi grupurilor dinamice din România. Pe lângă centrul din Craiova, în cercetarea publicată săptămâna aceasta în PNAS a fost implicat şi centrul din Cluj-Napoca, prin dr. Radu Popp – şef de lucrări la genetică medicală în cadrul UMF „Iuliu Haţieganu“. Nici el nu este la prima colaborare cu prof. dr. Mihai G. Netea, după două articole publicate împreună (şi) cu acesta în 2011 (una dintre cercetări a vizat chiar polimorfismul TLR1 la populaţia europeană şi avortul spontan).

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

STIRILE ZILEI

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020- actualizari legislative (…. testele antigenice rapide..)

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020- actualizari legislative (…. testele antigenice rapide..)   0

ORDIN nr. 2.239 din 30 decembrie 2020privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului [...]

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Facebook

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more
Răzvan Cherecheș la Garantat 100%: Vom plăti cu morți. Modelul indian e cel pe care mergem ca urmare a selecției făcute de politicieni. Suntem precum gospodarul care a aprins lumina în beci și a văzut dezastrul

Răzvan Cherecheș la Garantat 100%: Vom plăti cu morți. Modelul indian e cel pe care mergem ca urmare a selecției făcute de politicieni. Suntem precum gospodarul care a aprins lumina în beci și a văzut dezastrul   0

read more
DOCUMENT. Noile restricții impuse persoanelor care sosesc în România. Ce excepții sunt la carantină

DOCUMENT. Noile restricții impuse persoanelor care sosesc în România. Ce excepții sunt la carantină   0

read more
Surse: Noile restricții se vor aplica din data de 10 decembrie

Surse: Noile restricții se vor aplica din data de 10 decembrie   0

read more
Medicament împotriva artritei, autorizat pentru tratarea cazurilor severe de COVID

Medicament împotriva artritei, autorizat pentru tratarea cazurilor severe de COVID   0

read more
Ce arată primele studii despre efectele Omicron. Epidemiolog: Niciun virus nu are „interesul” să-și omoare gazda unde supraviețuiește

Ce arată primele studii despre efectele Omicron. Epidemiolog: Niciun virus nu are „interesul” să-și omoare gazda unde supraviețuiește   0

read more
Puțin peste 10.500 de români s-au vaccinat cu prima doză în ultimele 24 de ore

Puțin peste 10.500 de români s-au vaccinat cu prima doză în ultimele 24 de ore   0

read more
Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie pe piaţa medicamentelor

Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie pe piaţa medicamentelor   0

read more
Cât de sănătoasă este friptura viitorului, „carnea” vegetală printată 3D?

Cât de sănătoasă este friptura viitorului, „carnea” vegetală printată 3D?   0

read more
Medic, despre iminența valului 5 al pandemiei: „Numai o minune ne mai poate salva”

Medic, despre iminența valului 5 al pandemiei: „Numai o minune ne mai poate salva”   0

read more
Rafila: Trebuie să luăm măsuri care pot fi temporare pentru limitarea răspândirii Omicron. Probabil că mai sunt și alte cazuri

Rafila: Trebuie să luăm măsuri care pot fi temporare pentru limitarea răspândirii Omicron. Probabil că mai sunt și alte cazuri   0

read more
Medicii, după confirmarea primelor cazuri de Omicron în România: E nevoie de responsabilitate, masca rămâne o măsură de siguranță

Medicii, după confirmarea primelor cazuri de Omicron în România: E nevoie de responsabilitate, masca rămâne o măsură de siguranță   0

read more
Studiu: Tulpina Omicron infectează oamenii mai ușor folosind material genetic de la om și de la virusul răcelii

Studiu: Tulpina Omicron infectează oamenii mai ușor folosind material genetic de la om și de la virusul răcelii   0

read more
Omicron, o combinaţie între coronavirus şi virusul răcelii. De ce e nevoie de vaccin anti-Covid

Omicron, o combinaţie între coronavirus şi virusul răcelii. De ce e nevoie de vaccin anti-Covid   0

read more
Raed Arafat: Valul 5 va fi „amestecat”. Tulpina Omicron este mult mai contagioasă decât Delta, cu siguranță ajunge în România

Raed Arafat: Valul 5 va fi „amestecat”. Tulpina Omicron este mult mai contagioasă decât Delta, cu siguranță ajunge în România   0

read more
Patriarhia cere autorităților să nu introducă obligativitatea certificatului COVID pentru clerici și credincioși

Patriarhia cere autorităților să nu introducă obligativitatea certificatului COVID pentru clerici și credincioși   0

read more
Testarea pacienților suspecți de COVID-19 ar putea fi făcută și în cabinetele medicilor de familie

Testarea pacienților suspecți de COVID-19 ar putea fi făcută și în cabinetele medicilor de familie   0

read more
Unul dintre pasagerii repatriați din Maroc are COVID-19. Primele indicii confirmă tulpina Delta

Unul dintre pasagerii repatriați din Maroc are COVID-19. Primele indicii confirmă tulpina Delta   0

read more
Peste 55.000 de persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore în România

Peste 55.000 de persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore în România   0

read more
Studiu: Dozele booster împotriva COVID-19 oferă protecția necesară pentru a preveni spitalizarea și decesul

Studiu: Dozele booster împotriva COVID-19 oferă protecția necesară pentru a preveni spitalizarea și decesul   0

read more
Dr. Gina Ciolan, pneumolog: „Chiar dacă este o boală cronică, pacienţii care suferă de astm sever pot avea perioade lungi de timp fără simptomatologie“

Dr. Gina Ciolan, pneumolog: „Chiar dacă este o boală cronică, pacienţii care suferă de astm sever pot avea perioade lungi de timp fără simptomatologie“   0

read more
Oamenii de ştiinţă sud-africani au concluzionat că vaccinurile împiedică omicron să provoace o formă gravă de Covid-19

Oamenii de ştiinţă sud-africani au concluzionat că vaccinurile împiedică omicron să provoace o formă gravă de Covid-19   0

read more
Numărul cazurilor de COVID în Africa de Sud a fost mai mult decât dublu în doar trei zile. Varianta Omicron a devenit dominantă

Numărul cazurilor de COVID în Africa de Sud a fost mai mult decât dublu în doar trei zile. Varianta Omicron a devenit dominantă   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.