Redă comunicatul și prezentăm petiția transmise de medicii de familie din Iași:

De ce protestăm?

Ce este medicina de familie în România?

Medicina de familie în România este o specialitate de mâna a doua, coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii, bătaia de joc a Casei Naţionale de Asigurări şi modul în care presa obţine reportaje facile pentru inflamarea publicului.

Este o specialitatea de mâna a doua pentru că nimeni în facultate nu le explică viitorilor medici că a fi medic de familie bun e mult mai greu decât pare, că trebuie să ştii cât mai multe despre toate, că trebuie să fii aproape de pacient, să îi fii medic, sfătuitor, confesor şi consolator. E o specialitate de mâna a doua pentru că nimeni nu le explică viitorilor medici că un medic de familie poate şi trebuie să facă aproape orice, de la mică chirurgie până la ecografii şi electrocardiograme.

Este coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii pentru că se aruncă rezidenţii care nu au alte posturi în medicina de familie. E coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii pentru că se scot posturi la rezidenţiat pentru ambulanţă cu specialitatea medicină de familie. E coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii pentru că în programele naţionale de sănătate medicul de familie este mai slab folosit decât infirmiera din spital şi considerat un rău necesar. E coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii pentru că restricţiile de prescriere poartă ştampila Ministerului Sănătăţii care nu înţelege să folosească accesibilitatea imensă a pacientului la medicul său de familie.

Este bătaia de joc a Casei Naţionale de Asigurări pentru că din fotoliile confortabile ale CNAS se văd doar conturi, nu pacienţi şi medici. E bătaia de joc a CNAS pentru că cei mai controlaţi, cei mai verificaţi  şi cei mai umiliţi medici au de fapt cel mai mic buget. Este bătaia de joc a CNAS pentru că pacientul, care ar trebui să fie prima grija a CNAS, este purtat pe drumuri inutile şi făcut minge de ping-pong între diferite specialităţi doar pentru ca unii funcţionari să se acopere de hârtii inutile. Este bătaia de joc a CNAS pentru că, în loc să negocieze şi să colaboreze cu parteneri, CNAS alege să dicteze în totală necunoştinţă de cauză contracte în care să se acopere în faţa Curţii de Conturi. Este bătaia de joc a CNAS pentru că medicii de familie sunt acuzaţi permanent de fraude dar niciodată CNAS nu a dovedit aceste fraude. Este bătaia de joc a CNAS pentru că introducerea cardului de sănătate a dovedit doar creşterea numărului de consultaţii raportate şi a descoperit cât de ineficient este sistemul informatic de sute de milioane de euro pentru care pacientul a plătit dar de care nu beneficiază.

Medicina de familie este una din cele mai uşoare victime ale presei. Din 11 mii de medici e uşor de demonstrat că sunt unii care nu se ridică la standardele reale sau imaginare ale publicului. E uşor să extragi un top 10 al celor mai mari contracte şi să spui că se câştigă bani frumoşi din nimic. E uşor să acuzi de incompetenţă şi de „funcţionărism” atunci când replica medicului e „vă trebuie scrisoare medicală de la altă specialitate, protocolul îmi interzice să vă prescriu medicamentele astea, şamd”. E la fel de uşor de găsit pacienţi nemulţumiţi care pot fi transformaţi în „victime” ale medicului de familie. E poate cea mai vulnerabilă categorie de medici pentru că reuşitele medicului de familie nu înflăcărează eroic reportajele: salvarea a douăzeci de oameni dintr-un accident sau o operaţie de 7 ore sunt fapte înălţătoare, munca de 20 de ani pentru menţinerea sănătăţii pacienţilor medicului de familie ceea ce se traduce prin sute de ani suplimentari de viaţă în condiţii decente de sănătate nu e la fel de atractivă pentru consumatorul de media.

Ce ar putea fi medicina de familie în România?

Medicina de familie este una din cele mai respectate specialităţi în ţările occidentale. Pentru că medicul de familie este în poziţia unică de a ajunge la toţi cei înscrişi pe lista sa, pentru că este mereu disponibil şi pentru că are capacitatea şi instrumentele necesare de a face minuni cu mijloace modeste

Medicul de familie este baza oricărui sistem de sănătate care îşi doreşte o populaţie sănătoasă.

Încă din facultate studenţii sunt învăţaţi că fiecare specialitate are părţile ei frumoase, că nu există ierarhii în medicină şi că singura ierarhie posibilă e dată de cât de bun eşti în propria specialitate: adresarea cu „dragă confrate” nu e o glumă ci un lucru de bun simţ iar opinia profesională a fiecărui medic este importantă.

Pentru decidenţii din ţările civilizate medicina de familie este o resursă nepreţuită. Prin medicina de familie se aplică politicile de sănătate publică, prin medicul de familie se află starea de sănătate, prin medicul de familie se aplică tratamentele cele mai economice şi pentru care complianţa pacientului este maximă. Rezidenţii pe medicină de familie au acelaşi statut ca oricare alţi rezidenţi şi sunt educaţi şi învăţaţi tot de medicii de familie. Pentru că interesul pacientului dar şi satisfacţia şi mulţumirea acestuia sunt importante dar şi pentru că medicul este considerat medic, nu există restricţii administrative la prescrieri ci doar ghiduri şi protocoale.

Diversele sisteme de asigurări din ţările civilizate adoră să lucreze cu medicii de familie. Aceştia au întreaga istorie medicală a bolnavilor, au capacitatea şi competenţa de a evalua, trata şi urmări bolnavul astfel încât variantele cele mai eficiente atât medical cât şi economic să fie puse la dispoziţia bolnavului. E drept, medicul este un partener cu drepturi depline. Contractele sunt negociate şi revizuite ori de câte ori este nevoie, fără ca prin aceasta planurile de dezvoltare pe mulţi ani pe care orice bun profesionist le are să fie perturbate. Ambele părţi au drepturi şi obligaţii dar respectul reciproc este prima condiţie după respectul pentru pacient. Acolo unde sistemele de asigurări înţeleg că este eficient şi de bun simţ să negociezi, pacientul este cel care este în beneficiu.

Rezultatele celor de mai sus se regăsesc în presă. Acolo unde medicul este respectat de sistem, este iubit de pacienţi şi acest lucru se poate vedea în presă. Un reportaj despre un medic bun este citit pentru că medicina de familie este respectată. Medicul de familie este un membru important al comunităţii şi comunitatea doreşte mereu să afle despre ea însăşi. Atunci când presa şi medicii colaborează, pe lângă informare, se produc minuni de autoorganizare în comunitate şi oamenii colaborează pentru ajutorarea celor cu mai puţine resurse sau cu probleme majore de sănătate.

Ce doreşte medicina de familie din România?

Ne-am săturat să fim consideraţi o specialitate de mâna a doua, ne-am săturat să fim coşul de gunoi al Ministerului Sănătăţii, ne-am săturat să fim bătaia de joc a CNAS şi victimele unor reportaje facile.

Ne dorim ca măcar în ultimul ceas să se înţeleagă că nici un sistem de sănătate nu rezistă atunci când baza sa, medicina de familie, este distrusă sistematic. De ani buni pleacă mai mulţi medici de familie decât intră în sistem şi mai bine de 500 de localităţi nu au deloc medic de familie. E ca şi cum tai permanent copacii din pădure şi te întrebi de ce nu cresc alţii în loc. Colegii noştri aleg să emigreze, de cele mai multe ori, pentru că acolo unde ajung sunt respectaţi şi pot fi medici. Acolo tratează pacienţi, nu cer hârtii justificative şi verifică statutul de asigurat al pacientului.

Ne dorim ca factorii responsabili din Ministerul Sănătăţii să înţeleagă că ei sunt acolo să aleagă cele mai bune soluţii pentru viitorii medici ai ţării, să creeze generaţii noi de medici buni, nu să se ocupe de clientela politică sau de imaginea miniştrilor. Ne dorim să înţeleagă că deciziile lor nu au impact pentru 1-2 ani ci pentru zeci de ani şi că o decizie oportunistă strică viitorul românilor pentru zeci de ani.

Ne dorim ca DECIDENȚII să înţeleagă că nu Curtea de Conturi e cea care dictează cum funcţionează sistemul de sănătate şi că pacientul este cel îndreptăţit la servicii de calitate. Ne dorim să înţeleagă că sunt responsabili de starea de sănătate a populaţiei, nu de modul în care se cheltuiesc nişte fonduri. Scopul acestor fonduri e ca medicii să trateze populaţia, nu ca un funcţionar să se justifice în faţa unor superiori cu hârtii şi bife informatice. Ne dorim să înţeleagă că putem face mult mai mult pentru pacienţii noştri şi asiguraţii lor daca cooperăm, dacă realizăm că avem scopuri comune şi că, în cele din urmă, binele pacienţilor noştri contează.

Ne dorim ca presa să ne ajute. Să ne laude atunci când facem bine, să ne critice atunci când facem rău şi să ne sprijine atunci când nu ştim ce să mai facem. Ne dorim ca medicii buni să beneficieze de promovare iar  cei care au uitat de jurământului lui Hippocrate să fie trataţi ca atare. Ne dorim ca presa să ne asculte înainte de a ne acuza, ne dorim ca presa să ne înţeleagă şi ne dorim ca această colaborare să fi tot în folosul celor pe care şi unii, şi alţii îi avem în comun: cititorii voştri sunt pacienţii noştri.

Ne dorim să putem spune în fiecare zi pacienţilor că le dăm cel mai bun tratament de care au nevoie, ne dorim să nu îi mai forţăm să semneze formulare, să aducă zeci de adeverinţe născocite de funcţionari de care până şi Kafka s-ar fi îngrozit. Ne dorim ca o consultaţie să conţină doar probleme medicale şi nu administrative, ne dorim ca vizita la medicul de familie să nu fie un motiv de luptă cu administraţia ci doar cu boala.

Ne dorim să fim, să redevenim ceea ce suntem: MEDICI!

Întrebări şi răspunsuri

1. Capitaţia: pompierii sunt plătiţi după câte incendii sting, poliţiştii după câţi criminali prind? Nu fabricăm şuruburi astfel încât să producem mai multe consultaţii, acestea vin după nevoile pacienţilor. În plus, CNAS nu va deconta niciodata numărul real de consultaţii pentru că numărul real depăşeşte bugetul limitat al CNAS. Vreţi ca numai 20 de pacienţi să beneficieze de consultaţii în fiecare zi iar restul cu bani?Deşi plătesc aceleaşi asigurări de sănătate?

2. Facturi foarte mari: Media facturilor este mică, ea asigură, după scoaterea cheltuielilor un venit brut pentru medic de 2000 de lei. E adevărat există facturi mai mari (localităţi izolate, populaţii mari înscrise) dar aţi urmărit şi ce înseamnă să lucrezi în acele localităţi? Sau că TOT fondul pentru medicina de familie reprezintă o treime din creşterea cu 25% a salariilor pentru medicii şi asistentele din spitale? Cu alte cuvinte un sfert din medicii şi asistentele României sunt plătiţi cu aproximativ 10% din ceea ce primeşte o jumătate din personalul medical din spitale. Despre celălalt sfert care lucrează în ambulatoriu nici nu mai vorbim… Factura reprezinta suma banilor cu care funcționează cabinetul de medicina familiei, nicidecum banii medicului. De aici se plătesc angajați, utilități, taxe, impozite, facturi, contracte.  Uneori banii medicului ajung ca sumă netă sub salariul asistentei.

3. Limitarea prescrierilor medicamente/investigaţii: este dovada incapacităţii administrative a MS şi CNAS. Ştiu că nu pot plăti şi preferă să restrângă indirect accesul obligând pacientul să facă drumuri inutile după aprobări şi consulturi interdisciplinare. Ar putea să facă ghiduri şi protocoale, astfel încât decizia să fie medicală, bazată pe evidenţe clinice şi paraclinice dar ar însemna să renunţe la criteriul administrativ şi să crească responsabilitatea medicilor, atât ca prescriptori cât şi ca verificatori ai prescripţiilor. E mai uşor să tai bife şi adeverinţe decât să verifici un status medical.

PETIȚIA

Asociaţia Medicilor de Familie Iasi şi Patronatul Medicilor de Familie Iasi,

organizaţii reprezentative ale medicilor de familie din județul Iași, afiliate la Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), respectiv Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), în conformitate cu OG  nr. 27/ 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, formulăm prezenta:

Petiție

Astăzi, practicarea medicinii de familie în România a ajuns un demers dificil, complicat, greoi și care nu mai respectă niciunul dintre principiile exercitării unei profesii liberale.

Principalele motive pentru care protestăm sunt:

1. Îngrădirea unei accesibilităţi optimale a pacienţilor la serviciile medicale datorită deficientelor multiple ale sistemului informatic al CNAS, mai ales de la intrarea în funcţiune a sistemului Cardului de sănătate.

2. Finanţarea deficitară a sistemului medical românesc și implicit a asistenţei medicale primare (medicina de familie)

3. Disfuncţionalităţi şi birocraţie excesivă în toate sectoarele sistemului medical

4. Neplata conform contractului a serviciilor medicale/imputări nejustificate în sectorul medicinii de familie – mai ales datorate multiplelor erori ale SIUI.

5. Suprasarcini administrative şi restricţionări economice în activitatea medicală a medicului de familie, a cărui profesie a încetat să mai fie considerată și respectată drept profesie liberală.

6. Lipsa de receptivitate a decidenţilor la problemele, argumentele şi propunerile medicilor de familie pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului medical.

7. Impunerea unui contract înjositor, care va genera distrugerea cabinetelor individuale de medicina familiei în România, împreună cu noile condiții impuse prin intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal (imensa majoritate a cabinetelor de medicina familiei sunt cabinete medicale individuale).

8. Nerespectarea  dreptului constituțional de negociere al medicilor de familie în ceea ce priveşte legislaţia specifică activităţii lor.

Solicităm:

1. Creşterea procentului din PIB alocat sănătății la minimum 6% și creșterea alocării procentului alocat din FNUASS la 12% pentru AMP.

2. Recunoaşterea dreptului de negociere a organizaţiilor reprezentative ale medicilor de familie și consultarea reală a profesioniștilor din sănătate la elaborarea acesteia.

3. Retragerea de la publicare a Contractului cadru 2016-2017, prorogarea lui în forma actuală şi prelungirea actualului contract până la elaborarea unuia nou convenabil pentru ambele părţi, bazat pe respect, demnitate, comunicare între părți.

4. Gratuitate pentru serviciile medicale necesare personalului medical

5. Legislație specifică împotriva agresivității asupra cadrelor medicale, aplicabilă și în medicina familiei

Asteptăm un răspuns in termenul legal prevazut la articolul 8 din OG 27/2002 la adresa de email:smf.iasi@gmail.com

Președinte SMFI, dr. Anca Deleanu

Președinte PMFI, dr. Magda Ibanescu          

Sursa