Federaţia asociaţiilor apicole din România ROMAPIS a tras, joi, un semnal de alarmă cu privire la folosirea, în România, a neonicotinoidelor, insecticide care afectează grav albinele.

Interzise în Franţa în 1999 şi ulterior în 2004 pentru mai multe tipuri de culturi, interzise în 2013 şi în UE, pentru doi ani, în temeiul principiului precauţiei, seminţele tratate cu neonicotinoide continuă să fie încă folosite în România, cu binecuvântarea ministerului de resort, afectând populaţiile de albine. Acest lucru se repercutează însă nu doar asupra producţiei de miere ci şi asupra echilibrul ecologic, albinele fiind unii din principalii polenizatori din natură.

Potrivit vicepreşedintelui ROMAPIS, Constantin Dobrescu, neonicotinoidele sunt o clasă de insecticide neuroactive care au o compoziţie chimică asemănătoare nicotinei. Aceste substanţe au fost dezvoltate la începutul anilor 90 de către firma Bayer şi folosite intens pe motiv că au un efect toxic mai mic asupra pasărilor şi mamiferelor decât asupra insectelor, comparativ cu familiile de insecticidele folosite anterior.

Având o eficacitate mai mare decât clasele precedente de pesticide - sunt de 7000 de ori mai puternice decât DDT - neonicotinoidele au fost folosite pe scară largă, pornindu-se de la premiza că nu afectează nici albinele nici alţi polenizatori.

Istoria a dovedit însă contrariul, a explicat Constantin Dobrescu. Astfel, în 99, în Franţa, ministrul Agriculturii interzice folosirea insecticidului Gaucho pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, pe baza de neonicotinoide, după ce agricultorii au acuzat depopulări masive de albine pe culturile tratate cu acest pesticid, iar în 2004 interzice şi tratarea seminţelor de porumb.

"În 2013, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară publica un raport care confirma că neonicotinoidele prezintă un risc pentru albine şi polenizatori, motiv pentru care Comisia Europeană decide prin regulamentul 485/2013 suspendarea folosirii în agricultură a tuturor statelor membre UE a substanţelor imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam pentru tratarea seminţelor. Măsura se aplică pentru doi ani, începând cu 2014 până în 2016, în baza principiului precauţiei, în ideea că în aceşti doi ani se va ajunge la o concluzie ştiinţifică clară şi definitivă.", a explicat vicepreşedintele ROMAPIS, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute joi.

România, mai cu moţ decât restul ţărilor UE

Ce se întâmplă însă în România? Potrivit lui Constantin Dobrescu, în martie 2014, MADR a emis trei derogări de la acest regulament, permiţând utilizarea pentru 120 de zile a trei pesticide având ca substanţe active exact cele trei interzise de CE. Derogarea era destinată tratării culturilor de primăvară. În august 2014 s-a emis o nouă derogare, pentru impregnarea seminţelor de rapiţă iar în februrarie 2015, MADR a emis noi derogări care permit utilizarea seminţelor impregnate cu neonicotinoide şi în acest sezon.

"În Germania, în 21 iulie 2015, ministrul agriculturii a semnat o ordonanţă de urgenţă care reglementează strict importul de seminţe tratate cu neonicotinoide, arătând ca vitalitatea şi sănătatea întregii naturi, dar şi a oamenilor, depind de albine. În oglindă, în România, pe 28.07. 2015 ministerul agriculturii emite un act în sens opus, respectiv cea de a patra autorizaţie temporară prin care se permite folosirea a doua produse pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de rapiţă, pentru culturile de primăvară şi toamnă.", a declara vicepreşedintele Romapis.

"Noi, Federaţia ROMAPIS ne-am opus de la bun început acestor derogări pe considerent că aşa cum în toată Europa se poate face agricultură şi fără aceste otrăvuri, care pun în pericol poate chiar şi viaţa umană, nu vedem de ce în România lucrurile ar sta altfel.", a declarat Constantin Dobrescu.

Din păcate nici discuţiile cu fermierii, nici protestele, nici apelul către ministrul Agriculturii nu au dat rezultat, a explicat apicultorul, adăugând că, deşi fermierii susţin că neonicotinoidele nu afectează albinele, ROMAPIS crede contrariul şi prezintă pe site-ul său dovezi ştiinţifice în acest sens.

Cum afectează neonicotinoidele albinele

Neonicotinoidele rezistă în sol până la 1600 de zile şi se regăsesc până la 2 ani în polenul florilor din zonele tratate, motiv pentru care afectează albinele chiar şi la doi ani de la folosirea lor în agricultură. Mai mult, când sunt folosite în combinaţie cu alte insecticide, toxicitatea lor creşte foarte mult şi produce efecte cronice şi subletale asupra albinelor.

Albinele devin dezorientate, nu mai găsesc drumul spre stup, îşi pierd memoria, le scade capacitatea de colectare a polenului, capacitatea de muncă, ceea ce afectează, finalmente, producţia de miere a ţării, apicultorii fiind direct loviţi. Un film prezentat de vicepreşedintele ROMAPIS arată cum o albină care intră într-o floare de floarea soarelui netratată cu neonicotinoide culege, harnică, nectar, pe când una care întra într-o floare din seminţe tratate, este ameţită, confuză, se poartă "ca un om beat."

Neonicotinoidele afectează şi alte insecte polenizatoare precum şi insecte care mănâncă dăunători ai plantelor tratate, producându-se un grav dezechilibru ecologic.

Consecinţele folosirii neonicotinoidelor în România

Folosirea în România a neonicotinoidelor nu a rămas fără consecinţe: "Deşi anul apicol începuse foarte bine, când s-a ajuns la floarea soarelui, apicultorii au raportat mortalitate foarte mare la albine, luau albinele moarte cu făraşul, depopulări ale stupului, drept urmare în acest an vom avea foarte puţină miere de albine de floarea soarelui, plus că se va intra, în iarnă cu o populaţie scăzută de albine.", a explicat Dobrescu.

În urma unui sondaj făcut de ROMPANIS, 936 de apicultori au confirmat că au găsit albine moarte în faţa stupilor şi slăbirea familiilor de albine, din cifre reieşind că cel puţin 10% din familiile de albine sunt afectate. Cifra ar putea fi însă mult mai mare, având în vedere că la sondaj au răspuns sub 1000 de apicultori.

Din informaţiile date de Ministerul Agriculturii în 2014, în jur de 10% din suprafaţa cultivată cu porumb şi 15% din suprafaţa cu floarea soarelui a fost însămânţată cu seminţe impregnate cu neonicotinoide însă apicultorii suspectează că, în realitate, suprafeţele care se găesc în această situaţie sunt mult mai mari.

Mai grav, multe din suprafeţele cultivate cu seminţe tratate cu aceste insecticide nici nu sunt semnalizate corespunzător, astfel încât apicultorii să nu îşi pună stupii în preajma lor.

Apel către societatea civilă

"Suntem scandalizaţi de atitudinea Ministerului Agriculturii şi vom face tot ce stă în putinţă pentru a opri aceste derogări. Sperăm să avem măcar un an în care să putem beneficia de lipsa acestor neonicotinoide să putem ajunge la nişte concluzii. Şi fermierii ar putea avea surprize, pentru anul 2014, în toată Europa unde nu s-au folosit neonicotinoide, recoltele nu au avut de suferit. Există alte tehnologii, e drept, nu sunt ieftine, dar nu se merită ca pentru o producţie agricolă ieftină să riscăm echilibrul ecologic şi sănătatea noastră.", a declarat Dobrescu lansând un apel către opinia publică pentru opirea acestor derogări.

"Noi, apicultorii nu suntem în situaţia de a face grevă, noi trebuie să facem continuu miere şi produse apicole şi în acest proces ajutăm foarte mult agricultura, ajutăm la echilibrul ecologic şi singura noastră modalitate este să apelăm la opinia publică, care sperăm să fie de partea noastră în această acţiune.", a concluzionat vicepreşedintele ROMAPIS.

Sursa