Parlamentarii încearcă să pună pumnul în gură pacienţilor care au fost victimele unor cazuri de malpraxis printr-o lege care stabileşte că bolnavii care au fost victimele unor manevre medicale greşite nu pot obţine daune mai mari de 30.000 de euro. Ba mai mult, dacă nu depun plângere în cel mult un an de la data la care s-a constatat prejudiciul, fapta medicului este automat prescrisă, iar pacienţii nu mai au nicio posibilitate de a-şi cere drepturile în instanţă.

 

Proiectul de lege, care a primit aviz negativ de la Ministerul Sănătăţii a trecut deja de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

 

Specialiştii în drept spun că proiectul de lege lezează pacientul român şi favorizează, pe de altă parte, societăţile de asigurări care, în cele mai multe cazuri de malpraxis dovedite până în prezent, au refuzat să plătească daunele stabilite de instanţă, deşi medicii au obligaţia să vireze anual bani în contul lor pentru a se asigura în caz de culpă medicală.

 

Ministerul Sănătăţii a dat aviz negativ pe proiect 

 

Reprezentanţii pacienţilor sunt scandalizaţi de prevederile actului legislativ, în timp ce Ministerul Sănătăţii (MS), care nu este de acord cu proiectul, îi asigură că va da un alt vot negativ în Camera Deputaţilor, dar îşi recunoaşte limitările şi afirmă că are rolul de executant în situaţia de faţă. „Nu suntem de acord cu acest proiect, senatorii l-au trecut fără să ţină cont de avizul nostru”, a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt la MS.

 

„Nu se respectă prevederile dreptului comun şi se bate cap în cap cu nevoile unui pacient care a fost victima unui malpraxis. Sunt victime care au nevoie de operaţii ulterioare, de fizioterapie sau de terapie pentru toată viaţa. Este un abuz care încalcă flagrant drepturile omului. Niciunde în lume nu se impune un astfel de plafon”, a explicat avocatul Raluca Simion, care are pe rol sute de cazuri de malpraxis.

 

Specialistul susţine că şi stabilirea unui termen de prescriere de un an este în detrimentul pacientului. Asta în condiţiile în care soluţionarea unei reclamaţii la colegiul medicilor din teritoriu poate dura, în unele situaţii, chiar şi un an.

 

„Modificările sunt dubioase cu privire la protejarea exagerată a asigurătorilor. Dacă un astfel de proiect va trece, prejudiciile sunt aduse în primul rând pacientului, căruia nu i se va face niciun fel de dreptate. Instituţia mediatorului este şi ea praf  în ochi, pentru că societăţile de asigurări nu sunt dispuse să plătească fără să existe o soluţie din partea Direcţiilor de Sănătate Publică”, a completat Raluca Simion.

 

„Sunt, într-adevăr şi pacienţi care conştientizează că dacă se declară victime ale unui malpraxis pot obţine bani de pe seama medicilor. Şi-au dat seama că pot câştiga ceva”, a conchis avocatul.

 

30.000 de euro – viaţa unei victime de malpraxis 

 

La rândul său, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR), spune că parlamentarii au stabilit un preţ pentru viaţa pacientului care a ajuns victima bisturiului: 30.000 de euro, echivalentul a „60 de câştiguri salariare mediii brute pe economie”, cum arată proiectul de lege adoptat de Senat.

 

„Noi nu am vrut plafon, este un aranjament între societăţile de asigurări şi stat. Nu poţi spune că viaţa unui om valoarează 30.000 de euro. Şi nici să laşi un medic să scape basma curată dacă pacientul nu e hotărât să depună reclamaţie în 12 luni de la intervenţie nu este normal. Admit că sunt şi cazuri în care vina nu este în totalitate a medicului, ci a sistemului, în întregime, dar cazurile de malpraxis sunt tot mai multe”, a subliniat Cezar Irimia.

 

Medic: „Plătim asigurare degeaba”

 

Chiar şi medicii admit că plafonul stabilit de proiectul de lege este unul „mic”. „S-a discutat despre acest plafon în sensul că în prezent societăţile de asigurări refuză să achite daunele şi totul cade pe spital sau, cum a fost în cazul Ciomu, pe primărie. Probabil că stabilind un asemenea plafon s-au gândit că ar putea determina societatea de asigurări să plătească. Sunt ani de când plătim asigurare şi o facem degeaba. Sunt, totuşi, şi pacienţi care văd în reclamaţia de malpraxis un mod de a face bani”, a explicat chirurgul toracic, Florin Chirculescu, şeful secţiei de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală.

 

Pacienţii sunt puşi pe scandal

 

În schimb, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacientului (ANPP), atrage atenţia că dacă proiectul de lege va trece în forma actuală şi de Camera Deputaţilor, pacienţii vor trece la proteste „Cele mai multe cazuri vor scăpa. Vom avea la poarta fiecărui spital câte un avocat”, a arătat Barbu.

 

Doar 19% din medicii acuzaţi de malpraxis au fost sancţionaţi

 

În ultimii nouă ani, peste 1.600 de dosare ale unor medici care au fost reclamaţi de pacienţi au ajuns la Comisia de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România, comisie la care ajung cazurile care nu sunt soluţionate în teritoriu. Din cei 1.622 de medici intimaţi, doar 308 au fost sancţionaţi. Mai exact 18,98%. Cele mai multe sancţiuni, 51 la număr, au fost date în anul 2008, subliniază raportul organizaţiei profesionale.

 

În ceea ce priveşte anul 2014, 192 de medici au ajuns în atenţia membrilor Comisiei de Disciplină din CMR. Cele mai multe plângeri le-au primit medicii chirurgi, urmaţi de medici de familie şi cei specializaţi pe obstetrică ginecologie.

 

Sancţiuni au primit doar cinci chirurgi, şapte ginecologi, un medic de familie, un oncolog şi un anestezist. Restul doctorilor au scăpat cu mustrare, avertisment, vot de blam şi amendă. Doar în două cazuri, Colegiul Medicilor din România a luat decizia de a ridica, pe o perioadă de la trei la şase luni, dreptul de liberă practică a doctori.

 

În perioada 2010 – 2014, Colegiul Medicilor a primit 469 de plângeri, care au implicat peste 600 de cadre medicale. Doar în 13% dintre cazuri s-au aplicat sancţiuni, iar jumătate dintre acestea au fost avertismente şi mustrări.

Sursa