De ce o noua amanare? Raspunsurile expertului CNASPrevious Article
Falsificarea medicamentelor este fenomen foarte rar, pentru ca in toata Uniunea Europeana, deci incusiv RomaniaNext Article

Asociatia Medicilor de Familie Mures

Something went wrong with the connection!

Tu stii ce urme lasi pe internet ! Datele personale si protectia lor pe internet

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Tu stii ce urme lasi pe internet ! Datele personale si protectia lor pe internet
Related Articles

Ziua datelor cu caracter personal, 28 ianuarie, vine dupa o perioada zbuciumata in care legea “Big Brother” a generat divergente de opinii si a fost subiectul multor dezbateri.

Pentru a marca asa cum se cuvine aceasta zi, am stat de vorba cu Claudia Jelea, un expert in domeniul datelor cu caracter personal. Cu ajutorul sau am conturat o istorie a conceptului de “date cu caracter personal”, am aflat care sunt cele mai putin cunoscute dintre aceste date, in ce masura sunt ele protejate si ce putem face noi, personal, pentru a ne feri de eventuale “furturi”.

Si, pentru ca subiectul securitatii datelor cu caracter personal a fost ridicat din nou “la fileu” in contextul recentelor evenimente care au marcat Parisul, specialistul contureaza o noua perspectiva:

“Evident, oamenii nu vor un guvern abuziv si intruziv, le este teama de scenariul distopic al lui Orwell. Totusi, pe de alta parte, vor sa fie protejati impotriva evenimentelor de genul atentatului de la Paris. Asadar, dezbaterea ar trebui sa porneasca de la intrebarea: cata implicare a statului dorim in vietile si libertatile noastre, in schimbul acestei (eventuale) protectii fizice?”, explica Claudia Jelea, intr-un interviu acordat Business24.

Cum am ajuns sa avem o zi dedicata datelor cu caracter personal?

Propunerea unei zile dedicate acestui domeniu a venit in 2006, din partea Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei. (Ca o paranteza, Consiliul Europei e cea mai veche organizatie politica din Europa. E diferit de UE, desi toate statele membre UE sunt si membre ale Consiliului Europei. Comitetul de Ministri e principalul organism de decizie al Consiliului Europei).

Iar conceptul de “date cu caracter personal” a fost creat in urma cu aproximativ 40 de ani (desi, din cate stiu, ruda sa apropiata “dreptul la viata privata” – right to privacy – a aparut in peisajul juridic mai devreme, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial). Scopul era de a oferi persoanelor fizice protectie impotriva folosirii inadecvate a tehnologiei care le procesa datele.

Insa, de atunci, tehnologia s-a schimbat major. Ca urmare, au aparut oportunitati si provocari atat de complexe in domeniul protectiei datelor cu caracter personal (atat in zona de business, cat si pentru legiuitor), incat actele normative actuale fac cu greu fata noilor realitati.

Lumea e din ce in ce mai interconectata cu ajutorul device-urilor si soft-urilor inteligente care ne pot urmari fiecare miscare. Iar a colecta cantitati uriase de date a devenit o rutina, multe business-uri fiind cladite pe analizarea comportamentului utilizatorilor / consumatorilor in mediul online si pe publicitatea targetata comportamental.

Asa ca se impune ca publicul sa fie informat si sa dezbata aspecte precum: cine are control asupra datelor, cum sunt ele colectate, cine le foloseste si cum, unde ajung etc.

Care sunt datele care intra in aceasta categorie? 

In categoria datelor cu caracter personal intra toate acele informatii care identifica sau pot identifica o persoana fizica. Atentie, nu se refera la persoanele juridice.

Exemple comune sunt numele, adresa, CNP, seria si numarul actului de identitate, data nasterii, numarul de telefon, adresa de e-mail, fotografiile, vocea sau imaginea unei persoane, datele privind contul bancar, datele de contact din telefon, etc.

Sunt si exemple mai putin cunoscute si care includ, printre altele, datele de login in retelele sociale, adresa IP a calculatorului, placutele de inmatriculare la masini, amprentele, etc.

Un aspect important este faptul ca sunt date cu caracter personal nu doar cele care ajuta la identificarea directa a unei persoane fizice (cum ar fi numele); pot intra in aceasta categorie si acele informatii care, combinate intre ele, ajuta indirect la identificarea unei persoane fizice.

De exemplu: datele colectate prin aplicatiile mobile sau de companiile de publicitate care folosesc tehnici specifice prin care se analizeaza activitatea utilizatorilor in online, pentru ca apoi sa le fie trimise reclame personalizate.

Nu este neaparata nevoie sa se cunoasca numele utilizatorului; in mod normal, se aloca utilizatorilor cate un identificator unic (sa spunem, un numar) pe baza caruia se poate observa cand viziteaza anumite website-uri si la ce pagini a dat “like”, care este istoricul cautarilor sale pe Google, etc. Acel identificator poate fi considerat data cu caracter personal, alaturi de celelalte informatii care il vizeaza pe utilizator.

In privinta importantei datelor cu caracter personal si a protectiei lor, fiecare dintre noi poate avea un raspuns propriu, valabil.

In ceea ce ma priveste, cred ca aceste date sunt o parte importanta a vietii noastre private, pe care trebuie sa avem libertatea sa o protejam, daca dorim.

In fond, conform legislatiei UE, dreptul la protectia acestor date este un drept fundamental al fiecarei persoane, instituit prin art. 8 al Cartii Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (asa cum este si dreptul de proprietate).

Cum sunt ele protejate la nivel european? Dar in Romania?

La nivel european, cel mai important instrument juridic in acest domeniu este Directiva 95/46/EC (cunoscuta ca directiva privind protectia datelor).

Aceasta directiva are la baza principiile din Conventia 108 din anul 1981 privind protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal (conventie ce sta la baza acestui domeniu).

Desi scopul directivei a fost de a uniformiza protectia, prin implementarea sa in legislatiile tuturor statelor membre UE, aceste legislatii nationale nu sunt identice; si, ca o paranteza, faptul ca exista 28 de versiuni oarecum diferite, poate da uneori nastere la probleme practice complexe.

Pe langa aceasta directiva, mai sunt si alte acte normative relevante. De exemplu, Directiva 2002/58/EC (privind prelucrarea acestor date in sectorul comunicatiilor electronice), Regulamentul 45/2001/EC care vizeaza datele prelucrate de institutiile UE, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, opinii, ghiduri, recomandari etc.

Romania a ratificat Conventia 108 si, in calitate de stat membru UE, a implementat in legislatia interna instrumentele europene – ceea ce inseamna ca regulile din tara noastra privind datele cu caracter personal sunt, in general, asemanatoare celor de la nivel european.

Cadrul legal national are la baza legea nr. 677/2001 (pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea acestor date) si legea nr. 506/2004 (privind prelucrarea acestor date in sectorul comunicatiilor electronice). La acestea, se adauga diverse decizii ale autoritatii competente si alte acte normative aplicabile.

Cum ne afecteaza interconectarea pe retelele de socializare? Se poate spune ca, vrem, nu vrem, Google, LinkedIn si Facebook stiu lucruri despre noi?

Cu siguranta, Google, LinkedIn si Facebook “stiu” lucruri despre noi. Pentru ca noi le oferim acces.

Lasand gluma la o parte, trebuie spus ca retelele de socializare (de fapt, Internetul, in general) sunt deja o parte semnificativa a vietii multora dintre noi.

Sa ne gandim la faptul ca ne faciliteaza conectarea, ne ajuta sa obtinem informatii si chiar sa ne mobilizam si sa participam la diverse actiuni, proteste etc. (cel mai recent exemplu care imi vine in minte este cel al alegerilor prezidentiale din tara noastra).

Pe de alta parte, accesul la aceste retele de socializare presupune – in mod necesar – parasirea de catre utilizatori a confortului “anonimitatii totale” si intrarea in spatiul public virtual. Prin urmare, face cumva parte din regulile jocului sa acceptam ca nu mai putem avea protectia anonimatului deplin.

In plus, este clar ca lasam “urme” oriunde si oricand navigam pe Internet. Aceste “urme” pot fi folosite pentru a ne identifica (direct sau indirect); altfel spus, e vorba despre date cu caracter personal, iar trenduri precum Big Data arata ca impactul folosirii acestor date este din ce in ce mai mare.

Pe scurt, Big Data inseamna uriase baze de date cu un volum imens de informatii complexe ce provin din cele mai variate surse (de exemplu, cautarile pe Internet care sunt stocate de Google).

Cum nimeni nu poate jongla cu toate aceste date prin metode obisnuite, se folosesc tehnici, servere si algoritmi complecsi care pot analiza si combina datele pentru a le converti in valoare pentru companii.

In timp ce unii dintre noi poate se vor bucura sa primeasca o reclama personalizata la un produs cautat de mult timp, altii se vor infiora la gandul ca le-a fost “urmarita” activitatea online pentru a li se face un profil de marketing.

Citeam recent intr-un material ca, de fapt, platim pentru aceste servicii online cu date si detalii despre noi – altfel spus, cu date personale. Este adevarat, majoritatea isi da acordul pentru ca datele sa le fie folosite; insa, pe de alta parte, se poate pune intrebarea cat de informati sunt utilizatorii cand isi dau acordul si ce valoare are el?

Ce putem face pentru a ne proteja?

Cum tehnologia este omniprezenta in lumea contemporana, cred ca o protectie 100% nu poate exista – decat, poate, daca ne izolam complet, ceea ce e greu de imaginat pentru multi. Prin urmare, indraznesc sa spun ca o anumita folosire a datelor nu poate fi evitata; desigur, acest lucru nu inseamna ca nu exista anumite masuri de protectie pe care le putem lua.

O prima masura ar fi sa acordam atentie unor aspecte de bun simt, cum ar fi sa ne informam in mod activ si sa citim politicile privind datele cu caracter personal (acele Privacy Policy pe care nu le citeste mai nimeni; cei mai multi utilizatori folosesc serviciile online fara macar sa arunce o privire pe conditiile aplicabile).

De exemplu, daca vorbim despre un serviciu online oferit “gratis”, ar trebui sa citim ce trebuie sa dam “la schimb” si in ce conditii. Iar daca nu suntem de acord, sa nu folosim acel serviciu.

Doar in acest mod putem avea un oarecare control asupra setarilor de “privacy”, astfel incat sa ne dam acordul liber, informat si in conostinta de cauza. Nu ne putem complace in ignoranta si apoi sa fim nemultumiti daca datele ne sunt folosite in diverse moduri.

Pe de alta parte, si companiile ar trebui sa aiba o mai mare responsabilitate cand colecteaza date. De exemplu, ar trebui sa respecte principiul colectarii limitate a datelor (adica nu ar trebui sa colecteze si sa foloseasca date de care nu au neaparata nevoie pentru a oferi serviciul respectiv; altfel, apare un potential risc de abuz).

De asemenea, se recomanda companiilor transparenta in politicile privind datele cu caracter personal si in termenii si conditiile aplicabile serviciilor pe care le furnizeaza.

Acestea ar trebui sa explice clar, cum, de ce si in ce scopuri sunt folosite datele, astfel incat utilizatorii sa stie ce se intampla cu datele lor si pentru ce anume isi dau acordul pe respectiva platforma.

De multe ori, aceste politici sunt atat de complicate incat utilizatorii nu le inteleg. Intr-un raport al Comisiei de Stiinta si Tehnologie din UK, chiar se atrage atentia asupra faptului ca, pentru multi utilizatori, a citi aceste documente e ca si cum ar citi din Shakespeare (engaging with Shakespeare).

Asa ca, in astfel de cazuri, se poate pune problema daca bifarea casutei “I agree / Sunt de acord” reprezinta sau nu un real consimtamant informat din partea utilizatorului.

Pe termen mediu si lung, pentru a beneficia de oportunitatile aduse de tehnologie, se vorbeste din ce in ce mai des despre necesitatea de a creste increderea utilizatorilor in serviciile online, prin practici mai transparente in privinta colectarii datelor. Ideal este sa facem cumva, astfel incat tehnologia sa lucreze pentru noi, nu invers.

Cum se preconizeaza a fi anul 2015 din perspectiva protectiei datelor cu caracter personal?

In prezent, cadrul legislativ european in acest domeniu este intr-un amplu proces de reforma (initiata inca din anul 2012). Mai exact, se vrea inlocuirea actualei Directive 95/46/EC cu un regulament nou, care s-ar aplica direct in fiecare stat membru UE (fara a fi nevoie de vreo lege nationala de transpunere). Negocierile sunt inca in desfasurare, dar se preconizeaza ca se va ajunge la un consens pana la finalul lui 2015.

Este adevarat ca in Europa (si nu numai) exista ingrijorari privind tendinta autoritatilor de a creste supravegherea cetatenilor, cu ajutorul Internetului si al telecomunicatiilor – in special in contextul luptei anti-teroriste.

Credeti, asadar, ca aceasta protectie va avea de suferit, odata cu atentatele de la Paris si sporirea temerilor in Europa?

Recentul atentat de la Paris cu siguranta poate da autoritatilor pretexte noi. Insa, o supraveghere secreta si masiva a cetatenilor (indiferent ca este facuta de entitati private sau publice) este, la acest moment, nelegala in Europa.

Evident, oamenii nu vor un guvern abuziv si intruziv, le este teama de scenariul distopic al lui Orwell.

Totusi, pe de alta parte, vor sa fie protejati impotriva evenimentelor de genul atentatului de la Paris.

Asadar, dezbaterea ar trebui sa porneasca de la intrebarea: cata implicare a statului dorim in vietile si libertatile noastre, in schimbul acestei (eventuale) protectii fizice?

In Romania, cred ca am aflat raspunsul, pe moment. Saptamana trecuta, pe 21 ianuarie, Curtea Constitutionala a decis ca legea securitatii cibernetice este neconstitutionala.

Stim deja ca nu este prima data cand se incearca impunerea unor masuri de supraveghere in masa a comunicatiilor, avand ca motiv securitatea nationala si lupta impotriva terorismului (si se poate ca, in viitor, sa apara noi initiative legislative similare).

Dar in ultimii ani, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe legi pe acest subiect, considerand ca incalca drepturile fundamentale (doua dintre ele pentru aplicarea Directivei UE 2006/24/CE privind retentia datelor – directive adoptata in 2006, dupa atacurile de la Madrid si Londra).

Cu totii suntem curiosi sa vedem in ce forma se vor adopta noile reguli la nivel UE si cum va fi modernizata legislatia pentru a tine pasul cu ceea ce se intampla in jurul nostru.

Cine este Claudia Jelea

Claudia Jelea a descoperit aceasta nisa la sfarsitul anului 2007. Pe atunci, lucra la biroul din Bucuresti al unei firme internationale de avocatura, iar clientii – companii multinationale din zona IT aveau nevoie de asistenta privind datele cu caracter personal.

“Mi s-a parut un domeniu atragator si exotic (si acum este considerata o arie exotica de lucru, va imaginati cum era in urma cu peste sapte ani); asa ca, in mod firesc, am combinat specializarea de nisa in proprietate intelectuala si IT&C, cu protectia datelor cu caracter personal, spune Claudia Jelea.

Si in prezent, continua sa asiste companii din mediul online si IT&C pe diverse aspecte ale acestui domeniu.

 

Sursa

0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

<

*

Pregatirea cabinetelor pentru COVID 19

 

OMS România: Material – personalul medical.  Descarca documentul

OMS România: Materiale informative pentru locul de muncă:  Descarca documentele

Ministerul Sănătății: Măsuri  recomandate pentru populație (12 martie) – link

 

 

 

Video confecționare mască și vizor de protecție

Banner

Adio durere

Facebook

Aboneaza-te aici

Banner

INFORMATII UTILE

Reclamatii

 

 

 

STIRILE ZILEI

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.

Umilinta de a profesa ca medic in Romania.   0

read more

Comunicat mentenanta platforma PIAS   0

read more
Federația Solidaritatea Sanitară cere suspendarea malpraxisului și imunitate pentru personalul medical pe perioada pandemiei

Federația Solidaritatea Sanitară cere suspendarea malpraxisului și imunitate pentru personalul medical pe perioada pandemiei   0

read more
Ce spune ministrul Sănătății despre folosirea barocamerelor cumpărate pentru victimele Colectiv în tratarea pacienţilor COVID-19

Ce spune ministrul Sănătății despre folosirea barocamerelor cumpărate pentru victimele Colectiv în tratarea pacienţilor COVID-19   0

read more
Azi, de Ziua Mondială AVC, medicii români avertizează: A scăzut cu aproape 50% numărul pacienţilor cu AVC care ajung în spitale

Azi, de Ziua Mondială AVC, medicii români avertizează: A scăzut cu aproape 50% numărul pacienţilor cu AVC care ajung în spitale   0

read more
(P) Prof. Dr. Cătălin Codreanu: Telemedicina s-a dovedit a fi un instrument important pentru a ține legătura cu pacienții

(P) Prof. Dr. Cătălin Codreanu: Telemedicina s-a dovedit a fi un instrument important pentru a ține legătura cu pacienții   0

read more
Ar trebui să avem neapărat un pulsoximetru în
casă, pentru cazul în care ne infectăm cu COVID? Ce spun medicii

Ar trebui să avem neapărat un pulsoximetru în casă, pentru cazul în care ne infectăm cu COVID? Ce spun medicii   0

read more
Creierul uman ar putea îmbătrâni cu 10 ani din cauza COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

Creierul uman ar putea îmbătrâni cu 10 ani din cauza COVID-19. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu   0

read more
Cum s-ar putea explica numărul mai mic de infecţii gripale în contextul pandemiei COVID-19. Ipoteza suprinzătoare a specialiştilor

Cum s-ar putea explica numărul mai mic de infecţii gripale în contextul pandemiei COVID-19. Ipoteza suprinzătoare a specialiştilor   0

read more
Cum să  pregătim organismul pentru perioada de iarnă

Cum să pregătim organismul pentru perioada de iarnă   0

read more

4 din 5 pacienţi COVID-19 au deficienţă de vitamina D. Studiu   0

read more
Coronavirus România: Cum a reușit un spital să vindece 98% dintre pacienții internați la ATI

Coronavirus România: Cum a reușit un spital să vindece 98% dintre pacienții internați la ATI   0

read more
Pacienții asigurați ar putea beneficia de investigații de screening gratuite pentru depistarea precoce a bolilor

Pacienții asigurați ar putea beneficia de investigații de screening gratuite pentru depistarea precoce a bolilor   0

read more
Nelu Tătaru: Prima tranșă de vaccin anti-Covid vine în România la sfârșitul lunii decembrie. În ianuarie începe vaccinarea

Nelu Tătaru: Prima tranșă de vaccin anti-Covid vine în România la sfârșitul lunii decembrie. În ianuarie începe vaccinarea   0

read more
Chemoembolizarea hepatică cu microsfere absorbabile pentru tratamentul paliativ al tumorilor hepatice

Chemoembolizarea hepatică cu microsfere absorbabile pentru tratamentul paliativ al tumorilor hepatice   0

read more
Camera de gardă, prima platformă din România
dedicată urgenţelor medicale în
sistem teleconferinţă

Camera de gardă, prima platformă din România dedicată urgenţelor medicale în sistem teleconferinţă   0

read more
Modurile ciudate şi grave în care virusul SARS-CoV-2 afectează creierul uman

Modurile ciudate şi grave în care virusul SARS-CoV-2 afectează creierul uman   0

read more
Ce este „happy hypoxia”. Medic: Asta arată cât de parșivă este această boală

Ce este „happy hypoxia”. Medic: Asta arată cât de parșivă este această boală   0

read more
Studiu. Apariţia „furtunii de citokine” la unii pacienţi cu COVID-19 ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri

Studiu. Apariţia „furtunii de citokine” la unii pacienţi cu COVID-19 ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri   0

read more
Ce spune Nelu Tătaru despre bolnavii ținuți în frig și ploaie la Ploiești: Avem probleme la organizare. Și-au arătat incapacitatea

Ce spune Nelu Tătaru despre bolnavii ținuți în frig și ploaie la Ploiești: Avem probleme la organizare. Și-au arătat incapacitatea   0

read more
Cercetătorii încearcă să prezică apariţia „furtunii de citokine”, care îi pune în pericol pe unii pacienţi cu COVID-19. Studiu

Cercetătorii încearcă să prezică apariţia „furtunii de citokine”, care îi pune în pericol pe unii pacienţi cu COVID-19. Studiu   0

read more
Prefectul Sibiului, reproșuri către medicul care a cerut mai multe paturi COVID la ATI: Faceți județul de minune

Prefectul Sibiului, reproșuri către medicul care a cerut mai multe paturi COVID la ATI: Faceți județul de minune   0

read more
Vaccinul AstraZeneca provoacă un răspuns imunitar puternic în rândul persoanelor în vârstă, dezvăluie Financial Times

Vaccinul AstraZeneca provoacă un răspuns imunitar puternic în rândul persoanelor în vârstă, dezvăluie Financial Times   0

read more

Arhiva

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.