Un grup de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, au depus o iniţiativă pentru introducerea unui program naţio­nal de prevenţie în sănătate, finanţat cu 600 milioane euro anual,  care prevede că românii care refuză să participe la acest program riscă să suporte ulterior costurile tratamentelor. Liberalii susțin că penalitățile vor fi aplicate abia la cinci ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, dar legea a stârnit deja reacții dure din partea societății civile.

Potrivit propunerii legislative, semnată inclusiv de copreşedintele PNL Alina Gorghiu și de fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual, finanţat cu nu mai puţin de 10% din sumele alocate sistemului naţional de sănătate. În acest scop, ar urma să fie înfiinţată Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (ANPS), în subordinea Ministerului Sănătăţii, care se va ocupa de întocmirea programului şi de aplicarea lui.

Proiectul stabileşte că toţi cetăţenii români au dreptul la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Cei care doresc să primească aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Nu faci analize, plătești

Iniţiatorii precizează că românii pot refuza participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, dar în acest caz pacientul poate suporta parțial sau în totalitate costurile tratamentelor medicale, conform normelor de aplicare a legii și a contractului-cadru. Pentru a clarifica lucrurile, autorii proiectului oferă și exemple, în expunerea de motive. Astfel, o  pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru. Un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical solicitat de doctor poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Proiectul de lege nu conține reglementări cu privire la plata unor sume, ci menționează că ar putea fi introduse prin normele de aplicare. Exemplele sunt incluse în expunerea de motive, care are caracter explicativ, nu are caracter de lege. Proiectul a fost depus la Camera Deputaților, iar inițiatorii speră să intre în vigoare în 2017.

Argumentele PNL

Proiectul de lege a generat controverse în mediul online, majoritatea legate de faptul că oamenii plătesc deja asigurări de sănătate și consideră incorect să fie taxați de două ori. Copreședintele PNL Alina Gorghiu a reacționat pe pagina sa de Facebook. „Nicio lege nu e perfectă. Legea prevenției în sănătate este însă o lege bună și toate prevederile ei sunt eminamente pozitive pentru cetățeni. Îmi pare rău că nu a fost citită. Sau înțeleasă“, a comentat aceasta. 

După apariția controverselor în spațiul public, liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a precizat că autorii şi-au propus introducerea unui sistem de prevenire a bolilor, iar legea conţine doar principiile de funcţionare a acestui mecanism, urmând ca ulterior să fie introduse şi normele de aplicare. El a mai susţinut că la baza proiectului au stat sondaje de opinie făcute de PNL, împreună cu organizaţia de femei a partidului, din care a rezultat că românii vor să existe un astfel de sistem de prevenire a bolilor. Explicații suplimentare a oferit și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe. „Tot ce ne dorim este educarea publicului, care se face prin stimulente: gratuitatea unor analize, participarea la programe naționale pe care ni le dorim a se dezvolta. Abia după cinci ani de zile putem vorbim despre eventuale penalități“, a precizat Ionuț Stroe.

Criticile aduse proiectului

De asemenea, liberalii au fost criticați de adversarii lor politici din PSD. „PNL a inițiat un proiect de lege care poate obliga pacienții de cancer să își plătească tratamentul dacă nu participă la programe de prevenție. Asta înseamnă că un bătrân aflat în vârf de munte, pentru care mersul la medic reprezintă o adevărată aventură, în cazul în care are cancer, trebuie să își plătească tratamentul“, a comentat Valeriu Zgonea (PSD), președintele Camerei Deputaților. El  a oferit exemplul mamei sale care și-a făcut analize, dar a descoperit cancerul prea târziu. De menționat, însă, că proiectul este semnat și de cinci parlamentari PSD. Vicepreşedintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, Graţiela Gavrilescu (ALDE), a declarat că introducerea în proiect a unor reguli privind amendarea celor care refuză să facă parte din programul naţional de prevenţie este total greşită, atâta vreme cât sistemul medical nu poate asigura, în acest moment, condiţiile necesare desfăşurării programului.

Propunerea PNL a fost atacată pe o rețea de socializare și de medicul ieșean Răzvan Constantinescu, șef de lucrări la UMF „Gr.T. Popa“ Iaşi. El consideră că „ticăloșia legii“ constă în două aspecte:  înfiinţarea unui nou mecanism de sifonare a fondurilor publice (ANPS - n.r.) și „oferirea de pretexte pentru blocarea accesului asiguraţilor la tratamentele gratuite din programele naţionale existente“.   

Sursa