O inițiativă vizând modificarea și completarea Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, a trecut de Senat, urmând să fie supus votului Camerei Deputaților, în calitate de for decizional. Inițiatorul acestui proiect legislativ, senatorul independent Valeriu Todirașcu, apreciază că adoptarea modificărilor propuse ar aduce o necesară corijare unor prevederi aberante ale legii malpraxisului, pe care o consideră o formă de haiducie modernă, pusă la cale de Ministerul Sănătății, în complicitate cu companiile de asigurări, în scopul de a-i spolia de bani atât pe medici, cât și pe pacienți.
Senatorul independent Valeriu Todirașcu anunță, prin intermediul unui comunicat, că Senatul a aprobat recent modificarea legii malpraxisului, pe care el a inițiat-o, în iulie 2014. Aceasta este prima dintre cele 66 de inițiative legislative aparținând senatorului Valeriu Todirașcu, care a trecut de Senatu, proiectul benefiicind de 117 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Propunerea de modificare și completare a Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul Sănătăţii ar urma, după votul din Senat, să treacă și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
Referindu-se la conținutul actual al Legii privind reforma în domeniul Sănătății, Valeriu Todirașcu precizează că, prin prevederile sale, aceasta îi prejudiciază atât pe pacienți, cât și pe medici: „Actuala lege a malpraxisului care, pentru a fi modificată, așteaptă încă votul Camerei Deputaților, continuă să prejudicieze atât pacienţii, care au neșansa să fie afectaţi de disfuncționalitățile sistemului sanitar, cât și medicii, care nu sunt protejați de polița de asigurare atunci când greşesc în exercitarea dificilei lor profesiuni sau când sunt trași la răspundere pentru cauze ale malpraxisului cauzate de problemele din sistemul sanitar”.
Senatorul mai spune că, în 2013, din pricina prevederilor legii malpraxisului, 98% din sumele plătite de personalul medical pentru polițele obligatorii de malpraxis au rămas la dispoziția companiilor de asigurări, transformându-se, practic, în venituri ale acestora. Aceste sume nu mai pot fi utilizate pentru despăgubirea pacienților prejudiciați, mai precizează senatorul Valeriu Todirașcu, probându-și afirmațiile cu documente emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, din care rezultă că valoarea daunelor achitate s-a ridicat la 2% în anul 2013 și la 6% în anul 2014.
Valeriu Todirașcu opinează că, din pricina prevederilor actualei legi a malpraxisului, medicii, personalul medical și pacienții aflați în suferință, sunt ținuți de către MS într-o veritabilă sclavie: „Asigurarea de malpraxis reprezintă, în România, o haiducie modernă a politrucilor de la Ministerul Sănătății, care prin intermediul actualei legi a malpraxisului obligă medicii şi personalul medical să plătească polițele de malpraxis, care apoi sunt blocate, tot prin efectul legii, la companiile de asigurări”.
Senatorul este de părere că ceea ce a putut să realizeze Ministerul Sănătăţii în domeniul malpraxisului merită o atenție specială atât din partea DNA, cât și a celor care vor emite viitoarea ediție a DEX-ului, care ar trebui să includă un nou termen de „haiducie modernă”, inversă decât „haiducia clasică”, unde, banii erau luați de la cei bogați și dați celor săraci. Şi asta pentru că acum, afirmă el, „banii pentru asigurările de malpraxis sunt luați de la medicii cu salarii de mizerie, iar în proporție de 98% sunt deturnate către cei bogați, respectiv către companiile de asigurări”.
Situația la care face referire, mai spune Valeriu Todiraşcu, este posibilă din pricina unei complicități a Guvernului, prin Ministerul Sănătății, și aceasta întrucât Legea Reformei Sănătății, în forma sa actuală, a fost impusă, prin asumare de răspundere, în 2006: „În 2014 au refuzat modificarea acesteia, deşi, în luna martie 2014, actualul ministru Bănicioiu, la instalarea sa, a promis schimbarea în două săptămâni a Legii malpraxisului, dar până acum nu s-a întâmplat nimic”.
Valeriu Todiraşcu precizează că, în eventualitatea adoptării și de către Camera Deputaților a modificărilor propuse, pacienții români vor putea fi despăgubiți imediat și echitabil în urma înțelegerii amiabile cu asiguratorul, fără intervenţia medicului, a instanţei sau a experţilor costisitori, iar erorile medicilor vor fi judecate în funcție de condiţiile de muncă, prin eliminarea responsabilității directe a medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotărilor insuficiente, condițiilor improprii de muncă, infecțiilor spitalicești sau a viciilor ascunse ale unor dispozitive medicale necorespunzătoare. În plus, medicii vor putea fi asistați de către asiguratori, în fazele ulterioare înțelegerii amiabile, așa cum vor fi Comisia de malpraxis sau procesul civil, și vor putea fi protejați de posibilitatea creşterii insuportabile atât a costului poliţei de asigurare, dar și a plafonării despăgubirilor maxime suportate de medici, atunci când ar fi dovedită vina acestora. Totodată, modificările vizează diminuarea dramatică a cauzelor antagonismelor dintre medici și pacienți, situație care „ar putea readuce liniştea atât de necesară în relaţia tămăduitoare dintre medic și pacient, în care ambele părți se vor luptă cu boala și nu, ca acum, între ele”.
Contractul de asigurare, mai spune senatorul, va putea fi elaborat de către arbitrul pieței, așa cum ar trebui să fie Ministerul Sănătății, dar nu este acum, contractele fiind întocmite ilegitim de către companiile de asigurări.Valeriu Todirașcu adresează, totodată, mulțumirile sale pentru sprijinul acordat în elaborarea proiectului de modificare a Legii malpraxisului medicului Ioan Greceanu.
La jumătatea lunii martie 2014, Guvernul Ponta promitea că, în mai puţin de două luni, va fi adoptată o nouă lege a malpraxisului. În 3 aprilie, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara că proiectul de lege urmează să fie finalizat „în următoarele două săptămâni. Din acel moment, însă, peste subiect pare să se fi așternut tăcerea.
La jumătatea lunii iulie 2014, Valeriu Todiraşcu anunţa că a depus o propunere legislativă vizând modificarea Legii malpraxisului, care viza, printre altele, reglementarea situaţiei actuale, în baza căreia mai puţin de 5% din totalul sumelor colectate de companiile de asigurare pentru poliţele de asigurări obligatorii ajung la pacienţi, restul de bani rămânând, potrivit statisticilor oficiale ale Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, la dispoziţia firmelor de asigurări.
Printre propuneri figurează modificarea definiţiei malpraxisului, din „comportament neglijent” în „eroare medicală” şi responsabilizarea, în caz de eroare medicală dovedită, a instituţiei medicale, în primul rând, şi abia apoi a medicului. Asta, spre deosebire de propunerea Ministerului Sănătăţii, care prevede responsabilizarea medicului, în principal, şi a instituţiei medicale în care acesta îşi desfăşoară activitatea, secundar. Propunerile de modificare a Legii malpraxisului vizează, de asemenea, şi responsabilizarea instituţiei medicale pentru cazurile de malpraxis dovedit în situaţii generate de dotarea medicală necorespunzătoare, existenţa unor condiţii improprii sau a unor vicii ascunse, dar şi în cazul constatării unor infecţii intraspitaliceşti.
Pentru situaţia în care se ajunge la soluţionarea pe cale amiabilă a unei situaţii de malpraxis, este prevăzută scurtarea perioadei de negociere la maximum 30 de zile. Despăgubirile morale ar urma să fie suportate de către asigurator, nu de către medic, ca acum, iar instituirea unei limite a valorii despăgubirilor trebuie normată de lege. Ministerului Sănătăţii i-ar reveni, potrivit propunerilor de modificare a legii, responsabilitatea pentru formularea unui model de consimţământ informat, precum şi responsabilitatea întocmirii unor ghiduri naţionale pentru diverse afecţiuni, chestiuni procedurale pentru care acum nimeni nu este făcut responsabil.
Amendamentele propuse Legii Sănătăţii mai vizează și responsabilizarea asiguratorului, în scopul prevenirii unei acumulări de beneficii imense, apreciate ca fiind nemeritate, în condiţiile în care niciunii dintre presupuşii beneficiari ai poliţelor de asigurare obligatorii nu sunt protejaţi în urma încheierii poliţelor. „Legea Statului român este cea care reglementează obligativitatea achiziţionării asigurărilor de malpraxis. Cu toate acestea, contractele de asigurare sunt întocmite de societăţile de asigurare în aşa fel încât să evite, pe cât posibil, plata despăgubirilor. Deşi legea cere ca pacientul supus unor proceduri cu risc să semneze un consimţământ informat, nu există un model pentru acel consimţământ şi, astfel, societăţile de asigurări pot contesta cu uşurinţă consimţământul unui pacient pe motive procedurale imputate furnizorului de servicii medicale, şi pot refuza, din acest motiv, plata despăgubirilor de malpraxis”, atenţiona public senatorul Valeriu Todiraşcu.
Acest viciu de procedură a permis, printre altele, celor douăzeci de companii de asigurări care încheie poliţe pentru malpraxis să încheie peste 176. 000 de contracte de asigurări de răspundere civilă, pentru anul 2012, la o valoare totală de apropae 200 de milioane de lei, din care au fost plătite, la final de 2012, indemnizaţii brute în valoare de nici zece milioane de lei, restul sumei rămânându-i exclusiv companiei de asigurări ca beneficiu.
Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
(Eveniment cu prezenta fizica)
