Nu există statistici care să arate foarte clar cât la sută din români sunt epuizaţi profesional, consumaţi, practic, de munca încontinuu. Dar sunt câteva manifestări care ar trebui să te pună pe gânduri.
M.D. Albert VERESS, Ph.D. Valentin PANTEA
Numele sindromului vine din engleză şi înseamnă ardere pe interior, consum efectiv. Această epuizare profesională, acest stres emoţional puternic se insinuească subtil în organism, astfel că nu conştientizăm problema decât câţiva ani mai târziu, în unele cazuri. Există câteva semnale de alarmă anterioare colapsului propriu-zis. Identificarea lor din timp ne ajută să evităm consecinţele mai grave ale sindromului burnout, cum ar fi depresia severă, atacul cererbal, infarctul.
1. Ai o meserie cu risc crescut de epuizare profesională
Pentru prima oară, sindromul burnout a fost observat la angajaţii din sistemul sanitar, la infirmiere, la medicii de urgenţe, la medicii generalişti, dar şi la veterinari şi la medicii dentişti. O altă meserie care predispune la burnout este cea de învăţător, care cere un nivel ridicat de empatie şi, deci, de consum emoţional. Dar astăzi, fenomenul a invadat, practic, aproape toate domeniile de activitate, inclusiv agricultura, presa, comercianţii, managerii.
2. Eşti mereu obosit
Dacă senzaţia persistentă de oboseală nu dispare nici măcar după o noapte întreagă de somn liniştit, dacă nici măcar vacanţele nu mai reuşesc să te relaxeze şi să te refacă sau dacă, imediat ce te-ai întors la muncă, stresul revine la intensitate maximă, ar fi cazul să mergi rapid la un psihoterapeut. Sau să schimbi locul de muncă.
3. Munceşti prea mult
Orice maşinărie utilizată la maximum se strică, inclusiv maşinăria numită corpul uman. Dar câţi dintre noi nu încearcă şi chiar reuşesc să împingă limitele şi să se suprasolicite, muncind chiar 50,60, până la 80 de ore pe săptămână? „Astăzi, peste 50% din personalul de conducere al unei instituţii munceşte până aproape de miezul nopţii, în defavoarea relaţiilor familiale, sociale şi, desigur, a propriei odihne. Aceste ore extreme sunt, de fapt, cele mai dăunătoare şi extrem de costisitoare în ceea ce priveşte sănătatea noastră“, explică Jean-Claude Delgenes, specialist francez în psihosociologie, citat de publicaţia „Le Point“.
4. Îţi lipseşte recunoaşterea profesională
Pentru menţinerea sănătăţii fizice şi psihice a angajatului, mai mult chiar decât orele în plus de lucru contează feedback-ul pe care-l primeşti pentru truda lui. Atunci când munca nu este urmată de rezultate sau de recunoaştere, această prăpastie între efortul depus şi recompense produce tensiuni emoţionale puternice.
5. Eşti hiperconectat
Atunci când suntem permanenţi conectaţi la muncă (prin internet, Facebook, telefon mobil), adică fiind permanent disponibili pentru problemele de serviciu, reperele noastre sunt date peste cap, ultimele bastioane ale vieţii private se năruie.
Înainte, după o perioadă de muncă intensă urmau perioade mai uşoare, în care omul se putea recupera. Astăzi, din cauza tehnologiilor moderne, acest lucru nu se mai întâmplă.
„30% din angajaţii cu vârste mai mici de 35 de ani consideră că trebuie să fie disponibili pentru firma la care lucrează 100% din timp“, subliniază Jean-Claude Delgenes.
Numai 23% din oameni se deconectează cu adevărat în vacanţe. Chiar şi banalul gest de a ne verifica e-mailul după ora 20.00 sau înaintea orei 8.00 ne poate afecta sănătatea emoţională, avertizează specialistul.
6. Lucrezi într-o companie dezorganizată sau ultra-birocratică
Astăzi, facem mai multe şedinţe decât muncă propriu-zise, mai multe raportări şi acte, avem ţinte de lucru care nu pot fi atinse decât în mod excepţional, există exigenţe exagerate (de exemplu, muncă obligatorie de 10 ore), precum şi posturi de conducere ocupate de persoane necalificate. Pe fondul acestor situaţii, este greu să munceşti mulţumit şi fără să te consumi emoţional, spun specialiştii.
7. Insomnii, migrene – corpul îţi vorbeşte
Semnalele de alarmă ale sindromului burnout variază de la un individ la altul, dar adeseori, apar semne cu cauze aparent necunoscute. Poate fi vorba despre o eczemă, despre alte manifestări cutanate, despre tulburări de somn, despre pierderea în greutate sau, dimpotrivă, despre îngrăşare aparent fără motiv, despre dureri de spate, palpitaţii, dureri de stomac, migrene. Toate trebuie luate în serios, fiindcă dacă le ignori, pot evolua în probleme mai grave.