În anul 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avortul, iar preţul plătit a fost unul uriaş: aproape zece mii de femei au murit din cauza întreruperilor de sarcină autoprovocate. În ziua de 26 decembrie 1989, odată cu instaurarea noului regim, româncele au redobândit libertatea asupra propriului corp.
„Măsura a fost absolut necesară şi esenţială, a pus capăt a ceea ce noi, ginecologii putem considera genocidul pe care l-a făcut Ceauşescu”, este de părere prof. dr. Gabriel Bănceanu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Polizu.
„Femeia a avut posibilitatea să aducă pe lume numărul de copii pe care şi i-a dorit şi momentul în care şi i-a dorit”, spune dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.
Avortul la cerere era considerat a fi infracţiune înainte de anul 1989, dar acest lucru nu le-a împiedicat pe femei să găsească soluţii pentru a întrerupe sarcina. Cele mai multe dintre ele au început să facă avort pe ascuns, în condiţii greu de imaginat. Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Giuleşti, spune că „cea mai frecventă era sonda intrauterină şi de aici toate năzbâtiile care se puteau injecta”.
„M-a dus cineva la o casă de ţară. Îmi aduc aminte interiorul care era întunecat şi faptul că fierbea pe un fel de aragaz, sobă veche, nişte instrumente şi mirosea”, povestește Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen.
„Veneau cu septicemie și mureau. Aveam 1.000 - 1.500 de tinere care mureau prin avort”, povestește dr. Ana Culcer, medic pediatru.
Liberalizarea avortului la sfârşitul anului 1989 a deschis însă o adevărată cutie a Pandorei. În anul 1990 a fost o explozie a întreruperilor de sarcină: aproximativ un milion de avorturi au fost înregistrate atunci, un număr de trei ori mai mare decât naşterile. Medicii îşi amintesc şi acum cu groază disperarea femeilor care veneau la spital.
„A fost masacru pentrut că foarte multe şi-au provocat singure la luni mai mari”, spune dr. Ana Culcer, medic pediatru.
„Spărgeau geamurile la spital la șase-șapte luni: am dreptul. - Vreau să-mi întrerup sarcina -. Nu se poate! Nu mai e avort. E pruncucidere”, spune prof. dr. Bogdan Marinescu.
Prof. dr. Gabriel Bănceanu: „În primii doi-trei ani se făceau între un milion şi un milion jumate de chiuretaje. În spitalul Polizu în 90-91 erau 80-100 de chiuretaje pe zi, jumate din doctorii spitalului numai asta făceau”.
În primii ani de libertate, avortul a fost cea mai utilizată metodă de contracepţie. România a ajuns repede pe primul loc în lume la numărul de întreruperi de sarcină, dar şi la miile de copii din orfelinate, fapt care a atras atenţia guvernelor străine. Daniela Drăghici reprezenta atunci în ţara noastră o organizaţie americană neguvernamentală pentru sănătatea reproducerii: „A fost o aventură ce am făcut la începutul anilor 90 pentru a pune pe picioare un program neguvernamental, cu câteva cabinete model care au ajuns să fie model pentru reţeaua guvernamentală”.
„Programul de contracepţie şi planificare familială a fost finanţat de Banca Mondială. A contribuit UNICEF şi celelalte societăţi internaţionale interesate în acest program. Atunci când am lansat ideea că femeile nu mai trebuie să facă întreruperi de sarcină, toţi au dat mâna”, spune prof. dr. Bogdan Marinescu.
Iar efectele s-au văzut în statistici. Până în anul 2000, numărul avorturilor a scăzut de patru ori faţă de cel înregistrat în 1990. A scăzut însă şi numărul nou-născuţilor. Dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual aproximativ 315 mii de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a ajuns la jumătate. Iar evoluţia de la an la an confirmă faptul că românii se decid tot mai greu să aibă copii.
Libertatea a mai adus un fenomen nou în România: mamele adolescente. Ţara noastră are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre ele folosesc avortul.
„În România se înregistrează peste 10% din toate naşterile de mai bine de zece ani la fete cu vârsta sub 19 ani”, spune dr. Borbala Koo.
„Contracepţia nu este aşa la îndemână cum ar trebui să fie. Din această cauză se recurge încă la avort. Educaţie sexuală nu există. Contracepţie nu este, deşi mulţi spun: se găseşte la toate farmaciile, dar trebuie să ştii ce face contracepţia aia şi despre ce este vorba. Trebuie să ştie tinerele încă din şcoală ca să ştie să prevină sarcinile nedorite”, mai spune Daniela Drăghici.
Libertatea femeilor de a alege când să aducă pe lume un copil a dus şi la scăderea numărului populaţiei. Suntem tot mai puţini şi planul măreţ al lui Nicolae Ceauşescu de a avea un stat cu 30 de milioane de locuitori până în anul 2000 a rămas doar pe hârtie. În 2015 există 19,5 milioane de români, cu patru milioane mai puţini decât acum 25 de ani. Iar până în 2050, ONU estimează că ţara noastră va mai avea numai 18 milioane.
