Bianca (22 de ani), din Bucureşti, ar vrea să ajungă la 45-48 de kilograme, de la 72.
De cinci ani tot testează diverse produse, fie de pe internet, fie din farmacii ori magazine naturiste.
„Sportul nu e de mine. Plus că sunt o mare pofticioasă, nu mă pot abţine. De asta tot apelez la aceste ajutoare. Însă multe sunt inutile. E ca şi cum bei apă când te doare piciorul“, a constatat Bianca.
Ea mai spune că producătorii de suplimente pentru slăbit cu care a avut de-a face promit returnarea banilor dacă nu se obţin rezultatele promise.
„Ori nu dai de ei la telefon, ori îţi pun o mie de întrebări şi îţi spun că vei fi contactat în 30 de zile de un operator pentru ca banii să fie viraţi în cont. Şi nu mai auzi nimic de ei, nu mai primeşti nici un răspuns, într-un final uiţi şi te resemnezi“, precizează tânăra.
Legea este de partea noastră, a consumatorilor.
„Dacă producătorul care comercializează produsul este din România, persoana prejudiciată trebuie neapărat să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
Dacă firma respectivă este dintr-o ţară din Europa, atunci trebuie sesizat Centrul European al Consumatorilor“, spune Laura Pascu, PR manager la Centrul European al Consumatorilor.
Există şi produse care funcţionează, dar riscurile depăşesc beneficiile.
„Am slăbit 14 kilograme în trei săptămâni cu ajutorul unor capsule cumpărate din farmacie. Nu m-am simţit rău de la ele. Singura chestie e că sunt foarte laxative, adică mănânci şi mergi instant la baie. Plus că taie de tot poftele şi mănânci la două-trei zile“, adaugă Bianca.
Astfel de suplimente cu efect laxativ, luate fără recomandarea medicului, în doze mari şi pe termen lung, provoacă o slăbire forţată, prin eliminarea apei, vitaminelor, mineralelor şi fibrelor din alimentaţie. În plus, pot irita grav aparatul digestiv, avertizează medicii.
Pentru a slăbi sănătos, trebuie să pierzi din grăsime, nu din fluide. Laxativele funcţionează precum un burete, colectând toată apa din organism şi eliminând-o. Odată întreruptă administrarea acestora, efectul va fi de bumerang, iar kilogramele se vor depune la loc cu şi mai mare viteză, avertizează specialiştii.
Sibutramină, metronidazol, fluoxetină, fenolftaleină – sunt ingrediente extrem de periculoase care se regăsesc în 1 din 10 produse pentru slăbit, spune Tatiana Onisei, doctor biolog.
Promovarea agresivă a unui produs care „te scapă garantat de 20 de kilograme în mai puţin de o lună“, însoţită de o imagine sau un clip video cu puternic impact psihologic, face ca industria suplimentelor destinate scăderii în greutate să atingă cifre de afaceri impresionante. Totul pe cheltuiala şi speranţele deşarte ale unor oameni care îşi închipuie că pot obţine efecte spectaculoase doar cu ajutorul acestor suplimente.
Oameni care au încercat totul, mai puţin ceea ce funcţionează – alimentaţie sănătoasă, restricţie calorică, odihnă suficientă şi sport.
Piaţa suplimentelor alimentare din România – categorie în care intră inclusiv vitaminele şi mineralele – este estimată la 250 de milioane de euro, conform unui raport întocmit de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare.
Problema nu este diversitatea acestor produse, ci publicitatea agresivă şi mincinoasă a remediilor „miraculoase“ prin intermediul internetului, un mijloc de comunicare eficient pentru producători. „Piaţa suplimentelor alimentare este în continuă creştere, dar odată cu aceasta, vine şi nevoia de educare şi de consum responsabil“, a declarat Oana Cociaşu, preşedintele Consiliului Român pentru Publicitate.
Cumpărarea suplimentelor pentru slăbit de pe Internet este mai comodă, însă pot să apară multe probleme „Oamenii cumpără online diverse suplimente, unele nefiind controlate, nu sunt mulţumiţi de rezultate sau prezintă reacţii adverse şi fac reclamaţie Institutului de Bioresurse Alimentare (IBA), care nu poate face nimic în acest caz, mai ales când produsul respectiv nu există în baza noastră de date“, subliniază Tatiana Onisei, şefa Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului, din cadrul IBA, instituţia care autorizează astfel de produse.
De asemenea, multe suplimente pentru slăbit sunt prezentate în mod diferit pe internet faţă de ceea ce IBA aprobă din punct de vedere al etichetei sau al conţinutului.
11.000 de flacoane dintr-un produs catalogat drept supliment alimentar au fost ridicate de IGPR - Direcţia Antifraudă în 2014.
Începând cu anul 2014, conform Regulamentului european şi al Ordinului de ministru, IBA nu mai aprobă intrarea pe piaţă a niciunui supliment pentru slăbit, pentru potenţă şi pentru creşterea masei musculare fără un dosar complet care să conţină un buletin de analize, atât pentru produsul finit, cât şi pentru materia primă.
Există, însă, un vid legislativ, care împiedică bunul mers al lucrurilor. Tatiana Onisei ne explică:
„Noi constatăm la unele produse că au în compoziţie anumite substanţe interzise sau care nu sunt declarate pe buletinul de analize.
Îi anunţăm pe distribuitori că nu pot obţine notificarea în aceste condiţii, însă unii nu acceptă situaţia şi preferă să-şi vândă pe şest produsele, în special pe internet.
Odată descoperiţi de Poliţie, aceştia scapă basma curată deoarece, potrivit noului Cod Penal, aceste fapte nu mai constituie contravenţie pedepsită cu amendă, ci sunt încadrate ca infracţiune. Aici se produce o ruptură...“.
Adică, dacă nu a fost prejudiciată vreo persoană sau dacă aceasta, prejudiciată fiind, nu a depus o plângere penală la parchet, fapta nu este investigată. Totodată, procurorii se pot autosesiza, conform legislaţiei în vigoare, dacă aceste fapte ajung în spaţiul public. Calea cea mai scurtă ar fi ca victimele să se adreseze autorităţilor, astfel ca faptele escrocilor să se concretizeze într-un dosar penal.
„În fiecare an vedem zeci de produse pentru care nu am eliberat certificat de notificare, dar care sunt totuşi comercializate ilegal pe internet. Din acest motiv, ar fi util un articol de lege care să ne permită să afişăm în mod public o listă cu numele acestor produse şi distribuitorul care le comercializează în România. În momentul de faţă, nu putem face acest lucru, ar fi considerat un abuz“, completează dr. biolog Tatiana Onisei.
Laura Pascu, PR manager la Centrul European al Consumatorilor, ne recomandă:
Companiile care comercializează produse de slăbit pe internet apelează la tot felul de tertipuri pentru a-şi creşte vânzările, chiar şi la furtul de imagine.
„Weekend Adevărul“ a descoperit un astfel de caz. Este vorba despre Christine Collier (foto), din California, SUA, care a devenit, fără să ştie, promotorul LIPO 53, un supliment de slăbit sub formă de tablete masticabile, care poate fi cumpărat doar online şi care este expediat doar pe teritoriul României.
„Vaccinul anti-îngrăşare“ cum îl numesc producătorii, este promovat aproape zilnic prin intermediul unor newslettere care ajung în căsuţele poştale virtuale a mii de oameni.
Compania care se ocupă cu distribuţia acestui supliment, numită pompos Biroul European pentru Siluetă şi Sănătate, a furat imaginea de pe blogul Christinei şi a urcat-o pe site-ul care promovează produsul.
În dreptul imaginii femeii, producătorii au ataşat o falsă mărturie în numele ei, care se încheia cu litere de-o şchioapă:
„După o lună în care am folosit LIPO 53, am pierdut 20 de kilograme. Nu vă pot mulţumi îndeajuns. Mi-aţi schimbat viaţa“.
De fapt, Christine ţinea un jurnal, prin intermediul blogului, cu privire la procesul de slăbire.
Când a ajuns la greutatea pe care şi-a dorit-o, a scris chiar şi o carte numită „Veggies not included“ (în traducere liberă, „Fără legume“), în care descrie ce şi cât a mâncat în fiecare zi, timp de un an şi jumătate.
Transformarea ei corporală se datorează restricţiei calorice, care a constat în consumul a maximum 1.500 de calorii pe zi, fără a-şi refuza alimentele care îi plac.
„Weekend Adevărul“ a luat legătura cu Christine, iar răspunsul ei a scos la iveală tacticile de marketing la care au apelat producătorii acestor tablete miraculoase.
Redăm integral declaraţia lui Christine (32 de ani):
„Am fost şocată să descopăr că imaginea mea a fost folosită în astfel de scopuri. Nu am folosit niciodată pastile pentru slăbit. Este adevărat că m-am luptat cu kilogramele în plus, însă am slăbit prin restricţie calorică. Mi-a luat peste un an şi jumătate să scap de 59 de kilograme, iar greutatea mea se menţine în limitele normale de foarte mulţi ani“.
Ea spune că această companie i-a furat imaginea pentru a-şi vinde produsele. „Mă duce cu gândul la ideea că nu se opresc aici cu minciunile. Practicile lor de marketing sunt josnice şi mă tem pentru siguranţa celor care le cumpără produsele“.
Fapta companiei care comercializează acest produs constituie infracţiune, potrivit avocatului Adrian Briscan. „Folosirea imaginii unei persoane, fără acordul scris al acesteia, în scopul obţinerii unui folos material necuvenit se numeşte înşelăciune şi se pedepseşte, conform Codului Penal din România“, a declarat specialistul în drept.
Potrivit articolului 215 din noul Cod Penal românesc, înşelăciunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani, la finalizarea unui proces penal. Este foarte clar, spune avocatul, că victima a fost aleasă intenţionat din partea cealaltă a lumii.
„Era foarte puţin probabil ca acea persoană să îşi vadă chipul în promoţie, să-şi vadă imaginea, pentru că aceasta se desfăşura într-un alt areal geografic. Şi este evident că Google nu va indexa niciodată peste Ocean un site care îşi targetează produsele de aici“, spune Adrian Briscan.
De asemenea, avocatul susţine că persoana a cărei imagine a fost prejudiciată şi care sesizează această situaţie poate cere daune.
El ne-a explicat mecanismul prin care funcţionează acest demers: „Mi-ai folosit imaginea şi cu imaginea mea, pe care n-ai plătit-o sau nu ai folosit-o prin intermediul unui contract, ţi-ai adus beneficii în valoare de, să zicem, 10 lei. Din aceşti 10 lei, se va stabili în instanţă cât a aportat imaginea mea şi-ţi iau din ei 4, 5, 6 lei. La astfel de reclame, imaginea contează cel mai mult, pentru că aceasta te face să cumperi“.
În cazul persoanelor cunoscute, sursa noastră declară că aceste sume sunt fabuloase. Imaginea sportivilor sau a celebrităţilor vinde cel mai bine, însă în ceea ce-i priveşte pe oamenii de rând, sumele sunt mai mici, dar deloc neglijabile.
