Deşi Casa de asigurări are un sistem informatic modern, pacienţii trebuie să demonstreze cu "hârtii" calitatea de asigurat. Probleme sunt şi la decontarea de servicii medicale între judeţe.
Pacienţii sunt nevoiţi să-şi ridice reţetele doar în judeţul unde se află casa de sănătate la care contribuie. Motivul: evitarea încurcăturilor la decontare, deşi sistemul informatic ar trebui să rezolve problema. O anomalie este la trimiteri: odată pierdute, greu căpătaţi altele.
1. Analize şi reţete doar într- un judeţ. Pacienţii nu pot beneficia de investigaţii în baza trimiterii în alte judeţe decât cel unde au medicul de familie. La fel şi în cazul reţetelor. Aceste deficienţe se pot dovedi impedimente pentru cei care locuiesc în alte oraşe decât cele din buletin şi al căror medic e în oraşul natal. Este şi cazul pacienţilor din comune limitrofe ale Bucureştiului. "Eu am contract cu Casa Ilfov, iar pacienţii mei pot face analize şi îşi pot ridica reţetele doar la furnizori, respectiv de la farmacii din Ilfov. Nici cu reţeta electronică, nu s-a rezolvat problema", spune medicul de familie Sandra Alexiu. "Casele de sănătate au bugete proprii, în funcţie de numărul de pacienţi etc. Tehnic, având sistem informatic, ar trebui să fie posibil să ridici reţeta de oriunde", adaugă medicul de familie Călin Ciubotaru.
2. Haosul trimiterilor. Daniela L., din judeţul Olt, a avut nevoie nevoie de trimitere pentru un set de analize. A mers cu documentul la laborator să se programeze, dar între timp a trebuit să anuleze programarea din motive obiective. "Mi s-a zis că pierd dreptul de a face analizele gratuit, întrucât au introdus deja trimiterea în sistem. Am mers la medic ca să-mi dea alta, dar mi-a zis că are o limită", spune tânăra de 20 de ani, care a trebuit să-şi plătească analizele. Medicii ar putea să emită un duplicat, dar nu toţi cunosc această posibilitate. "Problema la trimiteri e şi că sunt cerute excesiv şi de specialişti, deşi există o listă de boli pentru care pacientul se poate prezenta la ei direct", explică Alexiu.
3. Bebeluşii, "invizbili" până la 3 luni. Deşi calitatea de asigurat e la un click distanţă, doctorii le cer în continuare pacienţilor adeverinţe de salariat, care să ateste că plătesc cotizaţii. "Dacă sistemul informatic ar funcţiona cum trebuie, nu am mai avea nevoie de dovezi", reclamă Alexiu. Până la vârsta de trei luni, copiii nu sunt validaţi în sistem. "Noi îi vaccinăm, îi consultăm gratis. Se pare datele nu vin corect de la Evidenţa Populaţiei", mai spune medicul. De asemenea, copiii apar ca neasiguraţi în baza de date după ce împlinesc 18 ani, deşi sunt asiguraţi până la 26 de ani, dacă sunt elevi sau studenţi. Aceştia trebuie să prezinte anual la Casa de asigurări o adeverinţă de la şcoală.
