Conferința CPME a analizat problemele cu care se confruntă medicii în țările din întreaga Europă. Invited speakers au fost Tonio Borg, Comisarul European pentru Sănătate, dr. Katrin Fjeldsted, președintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni, dr. Stephane Vandam, Public Health Officer Organizația Mondială a Sănătății, dr. Enrico Reginato, președintele Federației Europene a Medicilor Salariați, Stanimir Hasurdjiev, Forumul European al Pacienților, prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.
Prezentarea prof. dr. Vasile Astărăstoae s-a axat pe inegalitățile și inechitățile care există între țări, dar și între regiuni din aceeași țară, versus principiile ce se afirmă în documentele internaționale și anume responsabilitate socială, dreptate socială, egalitate de șanse, echitate. El a subliniat, plecând de la studiul de caz România, că inegalitățile și inechitățile au devenit o problemă globală și, în consecință, soluțiile trebuie să fie globale prin politici intersectoriale și prin colaborarea între state pentru eliminarea inegalităților. Problema nu este numai financiară, ea este și o problemă de mentalitate. Aceste idei au fost reluate și în intervențiile celorlalți vorbitori.
Banii care merg spre sistemele de sănătate trebuie considerate investiție și nu costuri, fiind o precondiție obligatorie pentru creșterea economică, a declarat Tonio Borg, Comisarul European pentru Sănătăte.
“Planurile Comisiei Europene din anii viitori pun aceent pe riscurile provocate de insuficiența personalului din sănătate. În anii următori, numărul posturilor vacante din sănătate va crește. Consider că banii care merg spre sănătate sunt o investiție, iar această investiție include și educația și trainingul medicilor. Lupt împotriva discriminării de orice fel în sănătate. Fiecare persoană trebuie să aibă acces egal la sănătate. În viitor, trebuie să creem mai multe instrumente legislative pentri a încerca să reducem inegalitățile. Politicienii din țările membre recunosc că prevenția este foarte importantă, pe termen lung salvează mulți bani, însă când te uiți la bugetele sănătății, vezi că în medie se acordă doar 3% prevenției”, a precizat Borg.
Dr. Joao de Deus, președintele Asociației Europene a Medicilor de Spital a declarat “trebuie crescut procentajul acordat sănătății, chiar și în acele țări unde PIB-ul nu este mare, altfel există riscul major și real de a rămâne fără medici în aceste țări”.
Dr. Stephane Vandam, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății a afirmat faptul că inegalitățile constituie problema majoră în sistemele de sănătate. De aceea, strategia Organizației Mondiale a Sănătății adoptată în 2012 se referă la reducerea inegalităților. Între inegalități, una esențială este legată de repartizarea forței de muncă între diferite țări și regiuni, dar și finanțarea sistemelor care nu ține cont de provocările actuale, între care și îmbătrânirea populației.“ Impactul distribuției inegale a profesioniștilor va avea urmări grave asupra sistemului de sănătate. Declarația de la Talinn recunoaște că investițiile în forța de muncă din sănătate sunt critice și afectează țările în contextul globalizării pieței muncii. Forța de muncă din sănătate reprezintă 10% din totalul angajaților din țările UE, iar 70% din bugetele sănătății din Uniunea Europeană acoperă cheltuielile cu personalul”, a declarat dr. Vandam.
“Analiza făcută de către reprezentanții autorizați ai celor mai importante organisme internaționale este îngrijorătoare pentru România. În condițiile în care în câțiva ani țările dezvoltate din Uniunea Europeană vor avea un deficit de aproximativ 50% de medici, țările est –europene și în primul rând România și Bulgaria riscă să rămână cu zone deșertificate de medici. Este poate ultimul ceas în care mai pot fi luate măsuri de diminuare a efectelor negative. Nu trebuie să fim naivi și să ne închipuim că diferite ghiduri de recrutare sau recomandări ne vor proteja împotriva politicilor statelor dezvoltate de a-și acoperi nevoia de personal calificat prin importul de medici. Trebuie să acționăm în așa fel încât o parte din medici să rămână în România. Creșterea finanțării sistemului de sănătate, renunțarea la a blama medicii, politici intersectoriale în sănătate și solicitarea unor compensații pentru cheltuielile educaționale de la statele recrutoare, fonduri care să se îndrepte către medici ar fi câteva din soluții. Aici la Bruxelles am perceput, dincolo de datele statistice, fenomentul real al exodului medicilor din România. Am întâlnit medici tineri români care ar dori să se întoarcă în România dacă sistemul le-ar creea condiții de afirmare și am auzit numai lucruri bune despre medicii români, lucruri pe care nu le aud în România. În momentul în care funcționari de la Comisia Europeană mi-au spus că apelează la medic de familie român, la medici specialiști români, la medici dentiști români, preferându-i față de medici autohtoni, înseamnă că recrutarea de medici români va continua și că ceva nu este normal în România dacă acești medici aleg să plece să lucreze pe meleaguri străine”, a declarant prof. dr. Vasile Astărăstoae.
Comitetul Permanent al Medicilor Europeni are, în prezent 32 membrii, organizații profesionale naționale și internaționale din Uniunea Europeană, printre care se numără și Colegiul Medicilor din România. CPME este un principalul organism consultat de Uniunea Europeană în adoptarea politicilor de sănătate.
CPME a adoptat un manifest pentru alegerile europene în care propune ca temă principală de dezbtare sănătate și șapte principii de eliminare a inechităților și inegalităților.
