Lista de medicamente compensate s-a blocat în buget, iar gândirea multora dintre noi tinde să se oprească la limita banilor. Estimând, numai pentru anul 2014, la aproximativ 600 de milioane de lei efortul bugetar pentru suplimentarea listei (fără a umbla în vreun fel la medicamentele compensate acum) și plângându-se de absența acestor bani, Guvernul nu face altceva decât să-și recunoască incapacitatea de a gestiona starea de sănătate a românilor. Cu doar 24% cotă de încredere din partea românilor, conform unui sondaj publicat recent, Ministerul Sănătății are nu doar o problemă de legitimitate, dar se află și în fața unei dileme istorice: n-ar fi oare mai bine să se desființeze?
Argumentul pro cel mai puternic este tocmai eșecul politicilor de prevenție, screening și depistare precoce, indiferent de culoarea politică aflată la putere. Asta ar trebui să fie principala preocupare a administrației sanitare centrale, în orice țară, înainte de licitații, programe naționale pentru tratamentul bolilor sau redactarea listei de medicamente compensate.
În ultimii 20 de ani, nu-mi amintesc nicio campanie coerentă, condusă de la nivel guvernamental, care să-i susțină pe românii cu risc de cancer, de exemplu, să meargă la medic. Sau măcar să fie informați asupra riscului de a face boala. Am ajuns acum în punctul în care constatăm că ne costă prea mult, tocmai pentru că oamenii ajung prea târziu la medic. Atât de târziu încât au nevoie de terapii de ultimă linie și de ultimă generație, cum sunt cele care așteaptă acum Sfânta Compensare. Cât de etic și de moral este ca tu, statul român, să pui problema banilor pentru tratamentele vitale ale cetățenilor tăi în condițiile în care îi expui, prin lipsă de viziune sau dezinteres, riscului de îmbolnăvire, pe tot parcursul vieții? Răspundeți sincer la următoarea întrebare: în ce moment al vieții voastre ați simțit că statul are grijă de sănătatea dumneavoastră? Exact: niciodată.
Există un program șchiop de vaccinare, dar nu avem ore de educație medicală în școli. A existat un program de analize medicale, executat și îngropat românește. Acum, când citiți aceste rânduri, se lucrează la Strategia 2014-2020, în baza căreia se pot atrage fonduri europene pentru sănătate. Doar că această strategie are vagi intersecții cu direcțiile în care se îndreapta asistența medicală în UE. Un singur detaliu: cancerul de prostată, a doua cauză de deces prin cancer la bărbați, nu se află printre prioritățile guvernanților, deși există mijloace simple, cost-eficiente și valabile de zeci de ani, de screening, depistare precoce și management terapeutic.
DR. Marius Geantă,
Cofondator Centrul pentru Inovație în Medicină
