Durerea în piept este unul dintre simptomele cele mai provocatoare pentru medici, spune dr. Sanaz Majd, medic de familie în SUA. Aceasta pentru că lista posibilelor cauze pare fără sfârşit. Aşadar, medicii ar trebui să dea multă atenţie contextului, simptomelor asociate şi istoricului pacientului înainte chiar de a-l trimite la investigaţii mai amănunţite, potrivit specialistei.
Ea oferă exemplul lui Calvin, un bărbat de 48 de ani, director executiv al unei companii de filtrare de apă, care a ajuns în cabinetul ei acuzând dureri în piept. Bărbatul mai venise la cabinet la vizite de rutină pentru hipertensiunea de care suferă. De la începutul crizei economice, Calvin a început să simtă tensiunea la muncă, a început să se suprasolicite, să stea mult peste program. Iar la culcare, mintea îi conturează cele mai pesimiste scenarii. Atunci se simte cel mai stresat şi simte durerile în piept.
Noapte de noapte, la culcare, vreme de două săptămâni a avut aceste dureri înainte să ajungă la medicul de familie. Bărbatul descrie durerea ca o crampă chiar în mijlocul pieptului, care durează aproximativ 30 de minute. Este de intensitate moderată şi nu radiază nicăieri altundeva.
Calvin este supraponderal şi nu reuşeşte niciodată să-şi facă timp pentru mişcare, în plus, mănâncă mai tot timpul pe fugă. Ia medicamente pentru hipertensiune o dată pe zi. Altfel, este sănătos. Totuşi, bolile de inimă i-au afectat mare parte din familie, iar tatăl lui a murit în urma unui atac de cord cu zece ani în urmă.
Diagnosticul diferenţial
Atunci când pacientul vine cu dureri în piept, doctorul începe să creeze o listă mentală a posibilelor cauze, spune medicul de familie. Unele dintre cele mai frecvente sunt:
1. Inima
Este de înţeles de ce durerile în piept cauzate de disfuncţii ale inimii sunt cele mai îngrijorătoare. În general, durerea în piept caracteristică unei probleme cardiace se situează în centrul pieptului sau în laterala stângă, poate radia în sus, către bărbie, gât, sau în jos, către braţ.Poate fi însoţită de ameţeală, greaţă, palpitaţii, transpiraţii şi apare la efort fizic, fiind atenuate atunci când ne relaxăm.
Este important de ştiut că unii pacienţi prezintă simptome atipice, mai ales femeile, persoanele cu diabet şi vârstnicii. „În cazul lui Calvin, am enumerat în minte factorii de risc pentru boli de inimă în cazul lui: hipertensiune arterială, diabet, fumat, istoric familial de infarct sau accident vascular cerebral, nivel crescut de colesterol, obezitate. Calvin este hipertensiv, dar îşi controlează bine tensiunea cu medicamente. Este supraponderal şi sedentar, tatăl i-a murit de infarct la o vârstă fragedă. Dar nu are diabet, are nivelul colesterolului normal şi nu fumează“, precizează medicul Sanaz Majd.
Mai există şi alte cauze cardiace ale durerilor în piept, mai puţin comune, cum ar fi anomaliile de valvă cardiacă sau probleme la nivelul aortei, precum şi inflamaţia sau infecţia inimii, numită miocardită sau inflamaţia învelişului inimii – pericardită.
2. Plămânii
Simptomele unor tulburări pulmonare pot fi confundate cu unele provenind de la inimă. Dar, de regulă, în cazul unei afecţiuni a plămânilor, durerile în piept sunt însoţite de dificultăţi de respiraţie, senzaţie de sufocare sau tuse.
Embolismul pulmonar – este un cheag de sânge care ajunge, de regulă, de la nivelul piciorului, la plămâni. Apare mai ales la indivizii cu istoric personal sau familial de tulburări de coagulare a sângelui, la cei care au fost imobilizaţi recent după o intervenţie chirurgicală sau care au călătorit multă vreme cu avionul. Simptomele apar, în general, brusc şi nu dispar.
Pneumotorax – acumularea de aer în spaţiul pleural care separă plămânii de peretele toracelui, ca o consecinţă a unei lovituri, a unei coaste rupte etc. Durerea apare brusc, dificultăţile de respiraţie se agravează treptat şi nu dispar de la sine.
Pneumonie – pacienţii cu pneumonie pot manifesta dureri în piept, dar acestea sunt însoţite în cele mai multe cazuri de febră, frisoane, tuse şi stare generală proastă.
3. Stomacul
Persoanele cu reflux gastroesofagian resimt manifestările specifice ale acidităţii care urcă spre esofag tot ca pe o durere în piept. Chiar şi în lipsa senzaţiei de arsură, durerile pot fi cauzate de aceeaşi tulburare, spun specialiştii.
4. Origine musculoscheletică
Când ridici ceva greu sau când faci efort fizic mai ales cu partea superioară a corpului, există riscul să-ţi suprasoliciţi muşchii şi nervii cutiei toracice. Aşadar, durerile în piept care se agravează la o anumită mişcare sau la atingere pot fi cauzate de efort. Unii pacienţi spun că durerea se agravează atunci când trag aer în piept.
5. Anxietatea
Anxietatea şi stresul pot provoca dureri în piept la unii pacienţi. Mai ales în cazul unui atac de panică, durerile în piept care imită foarte bine manifestările unui infarct sunt însoţite de respiraţie sacadată, transpiraţii, palpitaţii şi sentimentul de moarte iminentă. În special în cazul tinerilor sub 40 de ani cu astfel de manifestări, ele sunt puse de medici pe seama anxietăţii. Dar diagnosticul ar trebui pus numai după investigaţii amănunţite care să elimine, într-adevăr, tulburările cardiace.
Ce investigaţii sunt necesare
„Decizia asupra investigaţiilor necesare în cazul unui pacient cu dureri în piept depinde de mai mulţi factori – vârsta, istoricul medical personal, istoricul familial, nivelul tensiunii arteriale, puls, greutate, nivel de oxigenare etc. şi de rezultatul examenului fizic. În consecinţă, medicul poate cere realizarea unei electrocardiograme (EKG), o analiză de sânge, un test de efort, o radiografie toracică, o ecografie cardiacă şi aşa mai departe“, spune medicul.
Daţi fiind factorii de risc pentru bolile cardiovasculare pe care-i prezenta, dr. Majd l-a trimis pe Calvin la un test de efort, o investigaţie specială care „stresează“ inima pentru a identifica eventualele cauze ale durerii în piept. În cazul lui Calvin, rezultatele nu au indicat nicio problemă cardiacă.
Calvin nu a suferit niciodată de atacuri de panică, dar la un interviu mai amănunţit, a recunoscut că, supus unui nivel crescut de stres, a băut în ultima vreme cam 4-6 căni de cafea pe zi şi a stat mult peste program, iar după ce a mâncat de câteva ori mâncare picantă la un restaurant mexican, a resimţit arsuri gastrice, dar nu îngrijorătoare, spune el. Pentru că nu a avut manifestări tipice de reflux gastroesofagian (senzaţia de acid care urcă din stomac până în gură), nu a luat în seamă aceste manifestări.
Fiindcă este sedentar, supraponderal şi are o alimentaţie bogată în alimente care cresc aciditatea gastrică, medicul Majd l-a trecut pe Calvin pe o dietă echilibrată, alcalină, i-a recomandat un program mai bun de somn şi, din când în când, un medicament pentru reducerea acidităţii gastrice. După o vreme, durerile în piept au dispărut.