Gunoiul de grajd produs de vite, folosit adesea ca îngrăsământ, contine multe gene noi de bacterii rezistente la antibiotice, provenite din intestinul rumegătoarelor, iar acestea reprezintă un potential pericol pentru oameni, se arată într-un studiu preluat de AFP.
Autorii studiului publicat în mBio, revista online a Societătii americane de microbiologie, enuntă posibilitatea ca aceste noi gene să fie transferate unor bacterii aflate în solul în care se cultivă cereale si legume. Au fost identificate deja mii de gene rezistente la antibiotice, însă cea mai mare parte se regăsesc în bacterii inofensive. Cercetătorii se tem ca aceste gene să nu apară în agenti patogeni ce provoacă intoxicatii alimentare sau infectii nozocomiale.
'În măsura în care există o legătură între genele rezistente la antibiotice, bacteriile din mediul înconjurător si cele din mediul spitalicesc, am încercat să aflăm ce tipuri de agenti patogeni se găsesc în natură ca urmare a folosirii gunoiului de grajd ca îngrăsământ', spune Fabienne Wichmann, cercetătoare la Universitatea Yale (Connecticut, nord-est), coautoare a studiului.
În cadrul cercetării, oamenii de stiintă au secventiat genele din cinci esantioane de gunoi de grajd produs de vaci de lapte, identificând 80 rezistente la antibiotice. Unele din aceste gene s-au regăsit si într-o tulpină de laborator a bacteriei Escherichia coli, care produce intoxicatii alimentare si infectii urinare si care, în acest caz, era rezistentă la unul din cele patru tipuri de antibiotice (beta-lactamine ca penicilina, aminoglicozide, tetraciclină sau cloramfenicol).
Circa 75-80% din genele identificate ca rezistente la antibiotice se înrudesc cu genele rezistente cunoscute deja. Autorii au mai depistat o nouă familie completă de gene care dau rezistentă la antibiotice de tip cloramfenicol, utilizate la tratarea infectiilor respiratorii ale animalelor.
'Însă aceste gene sunt diferite în privinta evolutiei de cele inventariate deja, care contin în mare parte gene rezistente la substantele antimicrobiene, descoperite în mediul spitalicesc', arată dr. Jo Handelsman, profesor de biologie moleculară la Institutul Howard Hughes, autorul principal al studiului.
'Ar putea fi o veste bună în sensul că genele care dau rezistentă la antibiotice si care apartin bacteriilor din intestinul vacilor nu reprezintă deocamdată un pericol pentru oameni', arată ea. Cealaltă posibilitate ar fi, subliniază biologul, ca 'noile gene rezistente descoperite în gunoiul de grajd provenit de la vaci' să se transfere într-o bună zi la oameni. Cercetările au arătat deja că bacteriile se transmit direct prin contactul animalelor de fermă cu cei care se ocupă de ele. Transferul de gene între micro-organisme care nu se înrudesc are loc în majoritate în medii în care se găsesc bacterii.
Unele bacterii din gunoiul de grajd ar putea fi patogene pentru oameni si, dacă acestea ajung să fie rezistente la antibiotice, ar putea apărea o problemă sanitară serioasă, explică cercetătorii. Ei amintesc că 70% din antibioticele folosite în Statele Unite sunt destinate animalelor din crescătorii. Statele Unite au prezentat în 2013 un plan de actiune pentru eliminarea anumitor antibiotice din tratarea animalelor din crescătorii, unde sunt folosite pentru cresterea productiei de carne, cu riscul de a mări rezistenta microbiană la aceste medicamente.
Potrivit autoritătilor medicale, circa două milioane de persoane din Statele Unite fac anual infectii rezistente la antibiotice si 23.000 mor din această cauză, încheie AFP.
AGERPRES/ (AS — autor: Lelia Bretan, editor: Tudor Martalogu)
